Instabilitatea politică și lipsa unei majorități clare în Parlament riscă să blocheze reformele și funcționarea viitorului guvern, în varianţa unui executiv format şi condus de persoane independente de partidele care au fost la putere. Dificultățile din procesul de avizare a ordonanțelor, tensiunile dintre instituții și impactul pe care incertitudinea politică îl poate avea asupra economiei și cursului euro sunt semnificative şi doar un Guvern politic poate acţiona în baza susţinerii Parlamentului, avertizează specialiştii.
Economia României depinde de un Guvern stabil Foto: Shutterstock
„Adevărul” a stat de vorbă cu Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalite, şi fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, despre cea mai bună opţiune pentru stabilitatea economică a României în perioada următoare şi impactul unui guvern tehnocrat asupra reformelor asumate la nivel european.
„Ar trebui un Guvern plin cu o susţinere în Parlament majoritară, că altfel, o încropeală, ce se discută în momentul de faţă, nu ne ajută foarte mult. Este vorba despre capacitatea noului Guvern de a continua reformele începute şi de a face altele noi. Ori ceea ce vedem în momentul de față, adică un prim-ministru, că nu poţi să îi spui tehnocrat, pentru că este preşedinte de partid, care nici nu a intrat în Parlament, este un independent de partidele actuale.
Un independent care nu are nicio pregătire economică și nici o experiență de administrare să coordoneze un guvern cu miniștri politici, îl mănâncă pe pâine. Nu are nicio forță. Dar, în fine”, arată acesta.
„Altă soluție va fi o chestie temporară, iarăși va cădea. Vom fi într-o instabilitate continuă”
Despre celelalte nume vehiculate, Radu Burnete, consilierul preşedintelui sau reprezentanta FMI în timpul crizei din Grecia, Delia Velculescu, acesta spune că nu ar fi, la rândul lor, o soluţie viabilă.
„Este o singură variantă care, din punctul meu de vedere, are sens. Că până la urmă guvernarea trebuie asumată politic. Și guvernarea se face pe voturi. Singurul care ar trebui, dacă ar fi fost după mine, l-aș fi nominalizat pe Grindeanu să-și facă majoritățile. Că am văzut că tot trec legi în ultima perioadă cu majoritatea. Cu cine o fi acolo. Altă soluție va fi o chestie temporară, iarăși va cădea. Vom fi într-o instabilitate continuă.
Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate Foto: Facebook/ Gabriel Biriş
Blocaje în Parlament pentru un Guvern tehnocrat şi OUG-uri
Principalele blocaje ale unui eventual guvern tehnocrat implică dificultăți legate de ordonanțele de urgență și faptul că anumite măsuri nici măcar nu ajung să fie discutate în Parlament.
„Gândiți-vă că orice ordonanță de urgență trebuie să treacă în analiză. Adică să primească avize care trec toate pe la Ministerul Justiției.
Păi? Cum o faci dacă ministrul Justiției nu răspunde la comenzi? Și te întârzie. Nici nu aveți idee câte ședințe, și înainte de picarea guvernului, câte proiecte de ordonanță sau de HG ajung la CES (Consiliul Economic şi Social) și sunt amânate că nu aveau aviz de la Ministerul Justiției. Deci chiar și cu un prim-ministru politic puternic, domnul Bolojan, Ministerul Justiției sub PSD le întârzia avizele”, subliniază expertul.
De ce România nu are nevoie ca leul să scadă în raport cu euro?
Potrivit analistului economic, o eventuală scădere a cursului euro/leu nu ar fi benefică pentru economia națională. Acesta susține că o coborâre a cotației spre pragul de 5 sau 5,1 lei pentru un euro este puțin probabilă, prioritatea fiind mai degrabă menținerea stabilității actuale decât aprecierea monedei naționale.
„Nici nu cred că ar fi bine să se redreseze. Adică să coboare unde? La 5,1 sau la 5? Cred că un semnal de stabilitate, va stabiliza cursul. Dar nu cred că se va aprecia. Și nu e bine pentru competitivitatea României să se aprecieze față de euro, că scade competitivitatea. Adică îți crește prețul la producția internă și ieftinește importurile.
Din punctul meu de vedere, dacă te uiți pe ultimii 10 ani și vezi cât de mare a fost inflația în România față de euro și cât de stabil a fost euro, cred că s-a apreciat cu 30%, în termeni reali și asta nu ne ajută. Vedeți că și deficitul balanței comerciale e uriaș”, concluzionează analistul.
Printre măsurile avute în vedere de Guvernul actual, în perioada următoare, se numără simplificarea taxării microîntreprinderilor printr-o cotă unică de 1% pe venit, majorarea impozitului pe dividende la 16%, extinderea digitalizării prin consolidarea sistemelor RO e-Factura și RO e-TVA, menținerea taxei suplimentare de 4% pentru bănci și continuarea programelor de investiții publice și finanțare economică.
