Când apare un conflict în cuplu, cei mai mulți dintre noi răspund instinctiv: se apără, contraatacă sau încearcă să demonstreze că au dreptate. Un nou studiu sugerează însă că un exercițiu de numai 30 de secunde ar putea schimba cursul unei discuții.
Exercițiul de 30 de secunde care poate reduce certurile în cuplu. Sursă foto: Shutterstock
Cercetarea, publicată în revista Couple and Family Psychology: Research and Practice, a urmărit 716 adulți din Statele Unite aflați într-o relație. Participanții au fost împărțiți în două grupuri: unii au analizat un conflict recent din propria perspectivă, iar ceilalți au fost rugați să îl privească prin ochii unei persoane neutre, care își dorește binele ambilor parteneri. După două săptămâni, cei din a doua categorie au raportat cu 30% mai puține conflicte și cu 51,3% mai puține episoade de agresivitate în relație, precum țipetele sau loviturile.
Autorii studiului, citați de The New York Post, spun că această schimbare de perspectivă îi ajută pe oameni să lase deoparte orgoliul, să înțeleagă mai bine ambele puncte de vedere și să găsească mai ușor soluții care funcționează pentru amândoi.
De ce ne certăm altfel decât credem
Psihologul clinician și psihoterapeutul integrativ Ileana Ilie explică faptul că adevărata problemă din multe conflicte nu este diferența de opinii, ci felul în care reacționează creierul în primele secunde ale unei dispute.
„Într-un conflict de cuplu, problema nu este doar că cei doi parteneri au opinii diferite. De multe ori, problema reală este că, în câteva secunde, fiecare intră într-o stare de apărare. Când ne simțim criticați, respinși, controlați sau neînțeleși, creierul nu mai tratează discuția ca pe un schimb de idei, ci ca pe o amenințare relațională. În acel moment, nu mai ascultăm ca să înțelegem, ci ascultăm ca să ne apărăm, să demonstrăm că avem dreptate sau să găsim vulnerabilitatea din argumentul celuilalt”, declară ea pentru „Adevărul”.
Specialista arată că, în astfel de momente, percepția asupra partenerului se modifică rapid: „Psihologic, în timpul conflictului se produce o îngustare a perspectivei. Atenția se mută de la «ce se întâmplă între noi?» la «ce îmi face mie celălalt?». Partenerul nu mai este văzut ca omul apropiat alături de care am o problemă de rezolvat, ci ca adversarul de care trebuie să mă apăr. În această stare, scade capacitatea de autoreglare, scade empatia și crește tendința de a interpreta negativ comportamentul celuilalt: «nu îi pasă», «face intenționat», «vrea să mă controleze», «nu mă respectă».”
Cum funcționează perspectiva unei persoane neutre
Conform spuselor sale, exercițiul propus de cercetători este eficient tocmai pentru că întrerupe acest mecanism automat.
„În loc să rămân blocat în propria reacție emoțională, fac un pas în spate și mă întreb: «Cum ar vedea această situație cineva care ține cu amândoi și nu vrea ca niciunul să câștige împotriva celuilalt?». Întrebarea aceasta schimbă poziția mentală. Nu mai sunt doar partea rănită sau partea acuzată, ci pot deveni, pentru câteva momente, observatorul relației”, subliniază ea.
În opinia sa, această schimbare de poziție activează capacitatea de mentalizare, adică abilitatea de a vedea că și celălalt are o lume interioară, cu frici, nevoi, interpretări și vulnerabilități. „În același timp, reduce personalizarea. Dacă reușesc, măcar pentru câteva secunde, să privesc conflictul din afară, pot observa că poate nu este vorba doar despre «el nu mă ascultă» sau «ea mă atacă», ci despre doi oameni care au intrat într-un tipar: unul insistă, celălalt se retrage; unul critică, celălalt se apără; unul cere apropiere, celălalt aude control”, crede Ileana Ilie.
Cele 30 de secunde care schimbă cursul unei discuții
Potrivit declarațiilor sale, valoarea exercițiului nu constă în faptul că rezolvă instantaneu problema, ci în faptul că oprește reacțiile impulsive: „Cele 30 de secunde nu sunt utile pentru că rezolvă problema în sine, ci pentru că întrerup automatismul. În multe certuri, escaladarea apare din viteză. Unul spune ceva dur, celălalt răspunde imediat, apoi primul ridică tonul, iar discuția se transformă rapid într-o luptă pentru putere. O pauză scurtă creează un spațiu între impuls și răspuns. Iar în acel spațiu apare posibilitatea alegerii: răspund ca să lovesc înapoi sau răspund ca să clarific?”
Potrivit acesteia, tehnica este potrivită mai ales în conflictele obișnuite de cuplu – legate de bani, responsabilități, familie, timp sau nevoi emoționale – și funcționează atunci când există un minim respect reciproc și disponibilitatea de a repara relația după ceartă.
În schimb, ea avertizează că exercițiul nu poate rezolva relațiile în care există violență, control, amenințări, umilire sau manipulare constantă.
Alte tehnici care pot reduce conflictele
Pe lângă schimbarea perspectivei, psihologul recomandă câteva strategii simple care pot fi aplicate acasă.
Prima este pauza conștientă, în care fiecare își pune trei întrebări înainte de a răspunde: „Ce simt acum?”, „Ce am înțeles că a spus celălalt?” și „Ce vreau, de fapt, să obțin din această discuție?”. Dacă răspunsul este că scopul este pedepsirea sau înfrângerea partenerului, conversația a devenit deja una defensivă.
O altă tehnică constă în reformulare. „În loc să răspund imediat cu un contraargument, pot spune: «Ce aud eu este că te-ai simțit singur / neglijat / presat / criticat. Am înțeles corect?». Această frază nu înseamnă că sunt de acord cu tot ce spune celălalt. Înseamnă că încerc să înțeleg experiența lui înainte să îmi apăr propria poziție”, recomandă Ileana Ilie. „Este mai sănătos să rămânem la un comportament concret: «M-a durut că ai plecat fără să îmi spui», nu «Nu îți pasă niciodată de mine».”
În cazul în care emoțiile sunt prea intense, poate fi util și un time-out, însă unul care presupune revenirea la conversație. „Un time-out sănătos poate suna așa: «Sunt prea activat acum și risc să spun lucruri pe care le regret. Am nevoie de 20 de minute să mă liniștesc și revin la discuție.» Diferența esențială este promisiunea de revenire. Pauza reglează emoția, nu evită relația”, spune Ileana Ilie.
Când este nevoie de ajutor specializat
Ea susține că un psiholog ar trebui consultat atunci când conflictele devin repetitive și nu mai conduc la nicio schimbare reală: „Dacă partenerii se ceartă mereu pe aceleași teme, cu aceleași roluri și același final, înseamnă că nu mai discută doar despre problema de suprafață, ci despre un tipar relațional blocat.”
Specialista atrage atenția că jignirile, disprețul, amenințările, retragerea afectivă, pedepsirea prin tăcere, frica de a spune ce simți sau sentimentul că trebuie să te cenzurezi permanent sunt semnale care nu ar trebui ignorate.
„Conflictele sunt firești într-o relație. Ele nu sunt, în sine, semnul unei relații proaste. Diferența o face felul în care cuplul se ceartă și, mai ales, felul în care repară după ceartă. Un cuplu sănătos nu este un cuplu fără conflicte, ci unul în care partenerii pot reveni unul către celălalt după tensiune, pot recunoaște unde au greșit și pot transforma conflictul într-o informație despre nevoile relației, nu într-o armă împotriva celuilalt”, conchide Ileana Ilie.
