Elon Musk a pierdut procesul declanșat împotriva CEO-ului Sam Altman și Microsoft, , în care a acuzat cei doi parteneri că s-au folosit de finanțarea atrasă pe vremea când OpenAI se descria ca și organizație non-profit pentru a dezvolta un business eminamente pentru profit. Potrivit lui Musk, OpenAI și-a abandonat misiunea inițială de a dezvolta tehnologii exclusiv benefice umanității, ignorând motivația filantropică folosită pentru atragerea finanțării inițiale.
Însă ceea ce șeful SpaceX a omis să spună este că și el a susținut transformarea OpenAI într-o entitate economică pentru profit, așa zisele mustrări de conștiință apărând doar după ce Musk a ieșit în anul 2018 din acționariatul OpenAi, o companie a cărei înființare în anul 2015 a susținut-o cu 50 milioane de dolari. Un mizilic dacă ne gândim la sumele de ordinul zecilor de miliarde pe care Sam Altman le împinge acum precum jetoanele pe masa de Poker, cu fiecare nouă rundă de finanțare atrasă pentru expansiunea centrelor de procesare cloud.
La momentul respectiv, în 2015, investiția lui Musk în OpenAI avea un scop precis, de a bloca sau cel puțin întârzia suficient ascensiunea Google la statutul de forță dominantă în industria soluțiilor de procesare AI. Ceea ce s-a și întâmplat până la urmă, dar să nu divagăm. Regretul lui Musk este că nu a avut convingerea să rămână până la capăt cu OpenAI, decizia luată în 2018 de a lucra la propria platformă de inteligență artificială dovedindu-se profund neinspirată, fiind luată chiar înainte ca parteneriatul OpenAI cu Microsoft să prindă „aripi”. Sigur, ChatGPT a debutat abia în 2022, dar exit-ul lui Musk în 2018 a fost ca un pas în gol făcut pe scara unui tren în mișcare. Sigur, Musk a semnat pe atunci acord pentru un centru de date și un supercomputer cu vedeta în ascensiune a inteligenței artificiale Anthropic, dar planurile pentru lansarea propriei platforme xAI aveau să se concretizeze abia în iulie 2023, mult după ce OpenAI făceau valuri cu vedeta lor ChatGPT.
Urmărind să-i întreacă sau măcar să-i încetinească pe Altman și co-fondatorul OpenAI Greg Brockman, Musk a solicitat și o ordonanță judecătorească pentru a opri acordul de licențiere dovedit foarte profitabil, semnat între OpenAI cu Microsoft. Iar de aici, acuzațiile au curs una după alta, Musk susținând că parteneriatul între OpenAI și Microsoft încalcă legislația antitrust americană și prin urmare ar trebui dizolvat. Dar mai ales, că fost înșelat de rivalul Sam Altman, care ar fi mințit că OpenAI este și va rămâne organizație non-profit, cu scopul atragerii cât mai multor surse de finanțare.
Însă planul lui Musk pentru obținerea unui ordonanțe judecătorești care să oprească acordul de licențiere profitabil al OpenAI cu Microsoft s-a lovit de… prescripție. Fără să mai judece acuzațiile aduse, tribunalul din California unde s-a judecat procesul în care Elon Musk solicita despăgubiri de 150 miliarde de dolari a respins acțiunea judecătorească în ansamblul ei, constatând că celui mai bogat om din lume i-a luat prea mult timp să ajungă la concluzia că a fost nedreptățit.
Pentru judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers o simplă privire în calendar a pus capăt întregii discuții: Musk, Altman și cofondatorul OpenAI, Greg Brockman, au început încă de prin 2017 să vorbească public despre transformarea companiei într-o entitate profitabilă. Doi ani mai târziu și după ce Musk a plecat din acționariat, OpenAI deja devenea o companie profitabilă.
Într-o postare pe rețeaua sa socială X, Musk a descris verdictul drept „o tehnicalitate de calendar”, reiterând acuzațiile că Altman și Brockman s-au îmbogățit prin deturnarea unei organizații caritabile, abandonând misiunea în favoarea profitului personal.
Între timp, OpenAI a atras finanțări evaluate la 122 de miliarde de dolari doar în luna martie, compania fiind estimată acum la peste 850 de miliarde de dolari. Între timp, Musk este așteptat să înceapă în curând discuțiile cu investitorii înaintea unei oferte publice inițiale (IPO) pentru SpaceX, evaluată la 1,25 trilioane de dolari după fuziunea cu xAI din februarie.
