Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat la „Interviurile Adevărul”, că va cere autorităților europene excluderea demnitarilor de la majorările salariale stabilite prin noua lege a salarizării unitare.
Ministrul Dragoș Pîslaru aanunțat că va cere CE să nu se majoreze și salariile demnitarilor
Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că va merge luni sau marți la Bruxelles pentru a discuta modificarea jalonului privind reforma salarizării unitare, astfel încât implementarea noii grile să nu conducă automat la creșteri salariale pentru demnitari. Oficialul susține că obiectivul este o aplicare etapizată și echitabilă a reformei, în acord cu realitățile economice și sociale din România.
Dragoș Pîslaru a declarat că discuțiile cu oficialii europeni vor viza ajustarea modului de implementare a reformei salariale din sectorul public, în special în ceea ce privește impactul asupra veniturilor demnitarilor.
„Mă voi duce luni sau marți la Bruxelles să renegociez jalonul, astfel încât implementarea să nu ducă automat la creșteri salariale, ci la o eventuală etapizare și ajustare a grilei”, a declarat ministrul la Interviurile Adevărul.
Acesta a subliniat că reforma nu a fost concepută ca un mecanism de majorare automată a veniturilor și a respins această interpretare.
„Ca să fie foarte clar pentru toată lumea, nu am sugerat vreodată că trebuie să existe creșteri salariale imediate. Nu acesta a fost sensul discuțiilor”, a afirmat Pîslaru.
El a explicat că rolul Comisiei Europene a fost de a recomanda o aplicare unitară a grilei, nu impunerea unor majorări salariale.
„Comisia Europeană a transmis recomandarea unei aplicări unitare a reformei salariale, în sensul unei abordări coerente și al eliminării dezechilibrelor. Nu a existat o cerință de creștere a salariilor”, a spus oficialul.
Pîslaru a insistat că discuția trebuie înțeleasă din perspectivă tehnică, nu politică.
„Atenție: discuția despre nivelul grilei de salarizare nu este una politică, ci una tehnică. În mod normal, grila derivă dintr-o ierarhizare corectă a funcțiilor și responsabilităților”, a explicat acesta.
Ministrul a recunoscut că există o diferență între modelul teoretic al salarizării și contextul social și economic actual.
„Există o diferență între modul teoretic în care ar trebui să funcționeze sistemul și realitatea socială și economică din prezent”, a precizat el.
În acest context, Pîslaru a subliniat că percepția de inechitate în rândul populației este un element important în implementarea reformei.
„Nu poți avea diferențe foarte mari de venituri într-o perioadă de constrângeri bugetare și sociale. Percepția de inechitate devine un factor esențial”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat că reforma trebuie aplicată gradual și predictibil, pentru a evita tensiuni în societate.
„Voi merge mai departe cu discuțiile pentru renegocierea jalonului, astfel încât implementarea să fie mai flexibilă și etapizată”, a adăugat el.
Pîslaru a mai spus că obiectivul pe termen lung rămâne atragerea de profesioniști în administrația publică, inclusiv din mediul privat sau din instituții internaționale.
„Pe termen lung, administrația publică trebuie să poată atrage profesioniști competenți, inclusiv din mediul privat sau din instituții internaționale”, a afirmat acesta.
Totodată, el a subliniat că această dezbatere trebuie separată de contextul actual, marcat de presiuni bugetare.
„Aceasta este o discuție care trebuie purtată separat și responsabil, pentru că în acest moment prioritatea este implementarea echitabilă și sustenabilă a reformei”, a concluzionat Pîslaru.
Cu cât cresc salariile aleșilor, de la președintele României la senatori
Potrivit calculelor „Adevărul”, aplicarea noii grile de salarizare de la 1 ianuarie 2027 va aduce majorări considerabile de venituri, după cum urmează:
– președintele României va avea un salariu brut de 32.800 lei, față de 24.960 lei în prezent, cu 7.840 lei mai mult;
– președinții Senatului și Camerei Deputaților vor avea un coeficient de 7,50, față de 11,50 în prezent, respectiv 30.750 lei, față de 23.920 lei, cu 6.830 lei în plus;
– senatorii și deputații vor avea un coeficient de 6 față de 9 în prezent, respectiv 24.600 lei față de 18720, cu 5.880 lei în plus.
Mii de lei în plus pentru guvernanți și demnitari numiți în funcții
Creșteri importante de venituri sunt înregistrate și pentru guvernanți, după cum urmează:
– premierul României va avea un coeficient de 7,50 față de 11,50, respectiv 30.750 lei față de 23.920 lei, cu 6.830 lei;
– viceprim-ministrul va avea un coeficient de 6,60 față de 10,70, respectiv un salariu de 27.060 lei față de 22.256 lei, cu 4.804 lei în plus;
– miniștri vor avea un coeficient de 6,50 față de 10,50, respectiv un salariu de 26.650 lei față de 21.840 lei, cu 4.810 lei în plus;
– secretarii de stat vor avea un coeficient de 5,60 față de 8, respectiv un salariu de 22.960 lei față de 16.640 lei, cu 6.320 lei în plus.
Majorări considerabile sunt înregistrate și pentru șefii unor instituții publice, după cum urmează:
– președintele Academiei Române – coeficient de 6,30, față de 10,50 în prezent, respectiv un salariu de 25.830 lei, față de 21.840 lei în prezent, un plus de 3.990 lei;
– șefii Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Secretariatului General al Guvernului, Consiliului Concurenței, Consiliului Național al Audiovizualului, CNSAS, AEP și consilierii prezidențiali vor avea din ianuarie 2027 un coeficient de 6,26 față de 10,50 (doar președintele Curții de Conturi are acum un coeficient de 11), ceea ce înseamnă că vor avea un venit lunar de 25.666 lei față de 21.840 lei, cu 3.826 lei în plus.
Creșteri substanțiale și pentru primari
Și coeficienții de salarizare pentru aleșii locali au fost modificați, din calculele „Adevărul” rezultând că și aici au loc majorări substanțiale de venituri, după cum urmează:
– primarul general al Capitalei va avea un coeficient de 6,5 față de 10 cât este în prezent, respectiv un salariu de 26.650 lei, faţă de 20.800 lei în prezent, cu 5.850 lei mai mult;
– viceprimarul Capitalei, președintele Consiliilor Județene, primarii municipiilor reședință de județ și primarii de sector din București vor avea un coeficient de 6, față de 9 în prezent, respectiv 24.600 lei față de 18.720 lei, un plus de 5.880 lei;
– viceprimarii localităților cu până la 10.000 de locuitori vor avea un coeficient de 3,5 față de 4 în prezent, respectiv 14.350 lei de la 8.320 lei în prezent, cu 6.030 lei în plus.
Unele salarii cresc şi cu 25%
După cum reiese din calculele de mai sus, în unele situaţii, modificările de calcul aduc majorări ale salariului brut chiar şi cu 25%, deşi ministrul Dragoş Pîslaru spunea în conferinţa de prezentare a noii legi a salarizării unitare că majorările vor fi de maxim 22%.
„Salariile de bază și salariile lunare (mediane) sunt proiectate să crească pentru majoritatea funcțiilor (99,6% şi, respectiv, 57,6%), conform repoziționării lor în structura de grade: cu cât e mai mare creşterea în ierarhie, cu atât nivelul salarial creşte. În medie, salariile de bază sunt proiectate să crească cu 22% la nivelul familiilor ocupaționale civile”, a afirmat luni seară ministrul Pîslaru.
