Percheziții de
amploare, joi dimineață, la clanul Buricea din Brăila. Procurorii DIICOT au
descins în 29 de locații din Brăila și Galați, inclusiv într-un penitenciar,
într-un dosar complex, cu acuzații de tentativă de omor, cămătărie, trafic de
persoane, proxenetism și spălare de bani.
Sursă video: DIICOT
Procurorii DIICOT au
descins în cursul dimineţii de joi, 16 iulie, în 29 de locații din Brăila și
Galați, inclusiv într-un penitenciar, într-o anchetă care îi vizează pe membrii
clanului Buricea. În dosar se fac cercetări pentru constituirea unui grup
infracțional organizat, tentative de omor, șantaj, cămătărie, trafic de
persoane, proxenetism și spălare de bani.
„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu
anul 2021, pe raza municipiului Brăila, trei suspecți au constituit o grupare
de criminalitate organizată, la care au aderat și pe care au sprijinit-o alți
20 de suspecți, toți acționând în mod coordonat, sub autoritatea liderului, un
bărbat în vârstă de 50 de ani, în vederea comiterii de infracțiuni grave contra
persoanei (…) pentru realizarea obiectivelor grupului, în special cele generatoare
de foloase patrimoniale din dobânzile aferente unor împrumuturi acordate
neautorizat”, se arată în
comunicatul DIICOT.
Violenţe, camătă şi
prostituţie
Procurorii spun că
fiecare membru avea un rol bine stabilit, iar gruparea acționa coordonat. Unii
se ocupau de recuperarea banilor proveniți din cămătărie, alții participau la
acte de violență sau interveneau pentru a-i proteja pe membrii clanului atunci când
apăreau probleme cu legea.
Anchetatorii leagă de
activitatea clanului patru tentative de omor și mai multe agresiuni comise în
ultimii ani. Potrivit acestora, violențele extreme aveau un scop clar:, acela
de a-i intimida pe cei considerați adversari și de a-i ajuta pe membrii
grupării să păstreze controlul asupra zonei.
„Prin natura obiectelor utilizate, intensitatea,
frecvența loviturilor aplicate și zonele anatomice vizate, acțiunile membrilor
grupării au fost apte să producă decesul victimelor, rezultat care nu s-a
produs din cauze independente de voința acestora, respectiv acordarea de
îngrijiri medicale de specialitate și reacțiile persoanelor vătămate”, potrivit comunicatului DIICOT.
O parte importantă a
anchetei privește activitatea de cămătărie. Procurorii spun că liderul clanului
acorda împrumuturi fără autorizație și încasa dobânzi săptămânale sau lunare.
Pentru a se asigura că își recuperează banii, le cerea datornicilor garanții
constând în locuințe, terenuri ori mașini de lux, iar pe cei care întârziau cu
plata îi amenința și îi presa să achite sumele datorate. Aceeași metodă era
folosită și de alți membri ai clanului, potrivit anchetei.
Anchetatorii susțin
că o parte din averea obținută în acest fel a fost trecută pe numele unor rude
pentru a ascunde proveniența banilor. Este vorba despre imobile și autoturisme
de lux pe care liderul grupării continua să le folosească.
Dosarul cuprinde,
însă, și acuzații de trafic de persoane. Doi dintre membrii clanului au
recrutat două tinere prin metoda „loverboy”, spun procurorii. La început le-au
câștigat încrederea promițându-le o relație, iar apoi le-au constrâns psihic să
practice prostituția în Elveția și Austria. Una dintre victime a fost mutată în
mai multe orașe din România înainte de a ajunge în străinătate.
După comiterea unor
infracțiuni, membrii clanului încercau să ia legătura cu victimele pentru a le
convinge să nu depună plângeri sau să își schimbe declarațiile în fața
anchetatorilor.
