Avem o teorie care s-ar putea să vă deranjeze: suntem cu toții niște fricoși, fix într-o perioadă în care, statistic vorbind, nu prea avem motive să fie. Ca să o validez, am adus în studio un expert mai priceput decât mine. Răzvan Ioan, filozof și autorul cărții Despre frică (Fundația Palilogu), m-a ajutat să înțeleg de ce frica a devenit cea mai puternică monedă a timpurilor noastre și cum o putem dezamorsa.
Frica se naște din ignoranță și de aceea poate fi exploatată
Plecând de la definiția lui Spinoza, frica este o tristețe inconstantă, care se naște din ideea unui lucru viitor sau trecut despre care avem dubii. Cu alte cuvinte, ne e frică de ceea ce nu cunoaștem. Iar aici e capcana: frica și ignoranța merg mereu la pachet, urcă și coboară împreună. Când nu ai o ancoră precisă, basculezi dintr-o direcție în alta, exact cum ni se întâmplă într-o campanie electorală sau când ezităm să cumpărăm o mașină.
Problema apare când cineva abil reușește să canalizeze această instabilitate într-o anumită direcție. Atunci devine foarte puternic. Răzvan a dat exemplul cel mai dur: Germania nazistă, unde frica de sărăcie a fost mobilizată împotriva unui dușman complet fictiv. Mecanismul rămâne identic și azi, doar țapii ispășitori se schimbă: Bolojan, Nicușor, Georgescu. Toate taberele folosesc aceeași rețetă.
Nu există rațiune fără emoție și nici libertate fără discernământ
Una dintre ideile care m-au prins cel mai tare: emoția și rațiunea nu sunt două containere separate în creier. Orice emoție are un obiect pe care îl definim rațional. De aia putem aplica o terapie rațională fricii, punând o singură întrebare cheie: care sunt efectele acestei frici și până unde merg consecințele ei? Dacă frica de urs înseamnă că nu mai ieși deloc din casă, lucrurile au mers prea departe. Dacă te face să mergi pe un traseu sigur, cu spray sau capse și în grup, atunci frica își face treaba.
Filozoful insistă pe o mutare de perspectivă: opoziția utilă astăzi nu e între frică și curaj, ci între frică și libertate. Libertatea înseamnă autodeterminare, capacitatea de a gândi cu mintea ta și de a exclude ceea ce alții vor să te facă să crezi. Iar aici a venit un avertisment dur: o societate care nu dă doi bani pe educație este o societate vulnerabilă, ușor de atacat.
Iluzia invulnerabilității: tancul, zidul și trotineta
Toți visăm la siguranța absolută. Răzvan o numește iluzia Nirvana, ideea că am putea ajunge într-un stadiu în care totul e perfect. De aia ne luăm mașini din ce în ce mai mari, vrem să ne cărăm copilul într-un tanc, ridicăm ziduri groase de beton. Numai că nu există siguranță absolută. Familia cu CASCO, asigurare de sănătate și mașină blindată poate fi lovită de unul cu bicicleta. Sau de o dronă rusească pe bloc, cum s-a întâmplat în Galați.
Eu am testat ideea asta pe pielea mea: când am renovat clădirea, am dat jos zidul înalt de beton din față și am pus un gard jos. Toți m-au întrebat de ce stric un zid bun. M-am uitat însă la statistici: furturile din locuințe sunt în scădere în România, mai mici decât în Marea Britanie. În cinci ani am pierdut o singură trotinetă peste gard. O curte aerisită valorează mai mult decât frica permanentă.
Lecția istoriei: frica prea mare îl favorizează pe agresor
Partea care mi-a dat fiori cel mai tare e cea geopolitică. Statistic, trăim în cea mai puțin violentă perioadă din istorie, dar ne e mai frică decât acum 20 de ani. Iar frica excesivă te împinge, în fața unui tiran, spre appeasement. Răzvan a dat exemplul Marii Britanii înainte de al Doilea Război Mondial: cei care luptaseră în tranșee, ca Churchill, voiau un răspuns ferm; cei care nu trecuseră prin război voiau să negocieze cu Hitler. Știm cum s-a terminat. Sună prea cunoscut și azi, cu Rusia: războiul din Ucraina a început în 2014, iar frica de a nu-l deranja pe Putin nu a făcut decât să-i dea curaj.
Concluzia: dozează frica, nu o lăsa să te conducă
Răzvan a rezumat totul printr-o metaforă cu două pahare: cu cât împing ignoranța mai jos, cu atât scade și frica. Paharele nu pot fi niciodată complet goale, dar nu e normal nici să le ții pline la maxim. Soluția e vechea virtute a prudenței, calea de mijloc între lașitate și nesăbuință. Și un bonus pentru cei stresați: un osteopat i-a zis lui Răzvan că mult din stres stă în musculatura feței, iar dacă stai 40 de secunde cu limba scoasă îți scade cortizolul. E gratis, merită încercat. Vezi episodul complet mai sus și spune-mi în comentarii de ce frică te trezești tu la 3 dimineața.
