Într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson, rusul Viktor Bout, cunoscut drept unul dintre cei mai mari traficanți de arme din lume, eliberat într-un schimb de prizonieri cu SUA, a lansat o serie de avertismente dure la adresa Occidentului. Bout susține că escaladarea conflictului din Ucraina apropie lumea de un al Treilea Război Mondial și afirmă că Moscova ar putea lua în calcul lovirea unor centre logistice de pe teritoriul unor state NATO, inclusiv din România.
Viktor Bout, traficantul de arme rus supranumit ”negustorul morții”/FOTO:Profimedia
„Europa nu este o parte neutră în acest conflict”
Conform declarațiilor lui Bout, confruntarea actuală nu mai este de mult timp un simplu conflict bilateral între Moscova și Kiev, ci un război de uzură între Rusia și „o întreagă coaliție” condusă de NATO și Statele Unite. Acesta a subliniat că decizia statelor europene de a muta producția militară destinată Ucrainei pe propriile teritorii transformă aceste țări în ținte legitime conform dreptului internațional.
„Logistica și industriile lor sunt acum în Europa. Europa nu este o parte neutră (…). Acest lucru ne împinge foarte aproape de un conflict în care, în cele din urmă, nu vom avea altă opțiune decât să începem să lovim centrele logistice din Polonia, din România, din Germania”, a declarat Bout, făcând o analogie cu modul în care Israelul nu ar tolera fabrici de rachete ale Hamas în țările vecine.
Războiul dronelor și acuzațiile de „atacuri teroriste”
Fostul traficant de arme a vorbit pe larg și despre transformarea tactică de pe front, menționând utilizarea masivă a dronelor cu rază lungă de acțiune și inteligență artificială de către armata ucraineană. Bout a acuzat Kievul că folosește aceste tehnologii pentru a viza infrastructura civilă și rafinăriile din adâncul teritoriul rus, acțiuni pe care le-a catalogat drept „atacuri pur teroriste”.
Potrivit acestuia, astfel de măsuri nu fac decât să întărească determinarea populației ruse și să pună presiune pe comandamentul militar de la Moscova pentru a folosi arsenalul complet din dotare pentru a pune capăt rapid războiului, fără a exclude complet scenariul nuclear în cazul unei amenințări existențiale.
Critici dure la adresa liderilor europeni
În viziunea lui Bout, actuala clasă politică din Europa este lipsită de responsabilitate și manipulează procesele democratice pentru a se menține la putere. Acesta a oferit România drept exemplu negativ în regiune, susținând că deciziile politice recente ar fi fost impuse de la Bruxelles sau de structurile globaliste, fără a se ține cont de voința cetățenilor.
De asemenea, Bout a atras atenția asupra situației economice și industriale din Germania, subliniând că declinul industriei auto forțează Berlinul să își reconvertească fabricile pentru producția de armament și să adopte măsuri stricte de recrutare. El a comparat această „militarizare rapidă” cu perioada premergătoare Celui de-al Doilea Război Mondial.
Bout și-a exprimat speranța că o eventuală schimbare de paradigmă la Washington, prin deciziile lui Donald Trump de a limita sprijinul de informații și accesul la rețeaua Starlink pentru Ucraina, ar putea fi singura cale de a opri o escaladare catastrofală la nivel global.
Viktor Bout avertizează: Rusia nu va răspunde convențional în caz de atac, iar doctrina nucleară este clară
În dialogul său cu Tucker Carlson, cel supranumit în trecut „Negustorul Morții” a transformat avertismentele Moscovei într-o narațiune despre supraviețuire, suveranitate și un conflict pe care îl consideră, dincolo de arme, unul civilizațional și religios.
Bout explică pe larg frustrarea Moscovei, susținând că ofertele Rusiei pentru o arhitectură de securitate comună în Europa au fost ignorate sistematic în ultimele două decenii. În schimb, extinderea Alianței Nord-Atlantice – cu accent pe includerea recentă a Finlandei și Suediei – a fost percepută direct ca o amenințare la adresa securității naționale.
„Elitele europene par să creadă cu seriozitate că pot câștiga un război convențional împotriva Rusiei. Am o veste proastă pentru ele. Rusia nu va răspunde convențional în cazul unui atac. În doctrina noastră militară există un postulat clar: dacă atacurile ne amenință existența statală, vom răspunde cu arme nucleare”, a avertizat Bout, amintind că Moscova deține un arsenal capabil să șteargă de pe hartă state precum Franța sau Marea Britanie dintr-o singură lovitură.
„Un cult satanic globalist” și lideri prinși în corzi
În viziunea sa, lideri europeni precum Emmanuel Macron sau Friedrich Merz se confruntă cu o lipsă acută de popularitate pe plan intern și folosesc retorica războiului doar ca pe un instrument cinic de a-și conserva puterea. Bout merge mai departe, utilizând o retorică dură și acuzând că acești politicieni sunt, de fapt, „produse” de laborator ale rețelelor globaliste, complet rupți de interesele propriilor popoare.
Mai mult, el descrie conflictul din Ucraina ca pe o confruntare de natură spirituală, o „bătălie finală cu forțele răului”. Bout denunță persecuțiile la adresa Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei și evacuarea călugărilor din Lavra Peșterilor din Kiev, acțiuni pe care le consideră sacrilegii orchestrate sub paravanul unui regim naționalist.
Bout consideră Ucraina o „închisoare în aer liber”
Bout prezintă o imagine sumbră a realității din Ucraina de astăzi, descriind țara ca pe un stat polițienesc unde bărbații sunt „vânați pe străzi” și trimiși pe front drept carne de tun. El ridică, de asemenea, semne de întrebare legitime privind legitimitatea politică a lui Volodimir Zelenski, al cărui mandat constituțional a expirat, întrebându-se retoric cu cine ar putea Rusia să negocieze un acord de pace valabil.
Dincolo de dinamica frontului, interviul atinge și o coardă filosofică alarmantă: riscul apariției unui „techno-fascism” global, controlat prin inteligență artificială, drone și sisteme de credit social. În acest scenariu distopic, Bout poziționează Rusia ca pe o ultimă redută care luptă nu doar pentru granițele sale, ci pentru salvarea umanității așa cum o cunoștem.
Bout vorbește despre degradarea țesutului social din Occident, unde migrația necontrolată și agenda elitelor riscă, în opinia sa, să înlocuiască identitatea creștină tradițională a Europei, lăsând în urmă o civilizație fragilă, condusă de decizii iraționale și periculoase.
Fostul traficant de arme susține că regulile scrise și nescrise ale conflictelor armate au încetat să mai existe pentru adversarii Rusiei. El acuză armata ucraineană de tratamente inumane aplicate prizonierilor de război ruși – mergând până la acuzații de mutilare și execuții sumare filmate pentru propagandă – în timp ce afirmă, în mod partizan, că trupele Moscovei mențin o conduită demnă pe front.
„Toate legile internaționale, toate regulile scrise și nescrise ale conflictelor au fost aruncate la coșul de gunoi. Nimeni nu mai respectă aceste reguli (…). De aceea spun că acesta nu mai este doar un conflict în care două părți sunt foarte furioase una pe cealaltă, ci a devenit un război religios”, afirmă Bout, subliniind radicalizarea extremă a ambelor tabere.
Cei doi piloni ai supraviețuirii Kievului
În ceea ce privește oprirea ostilităților, Bout sugerează că există o presiune internă tot mai mare la Moscova pentru eliminarea fizică a liderilor de la Kiev, considerați parte a unui „cult satanic” cu care nu se poate negocia. Totuși, el indică o soluție politică rapidă care s-ar afla în mâinile lui Donald Trump, amintind de promisiunile făcute de acesta în cadrul unor discuții anterioare.
Conform analizei sale, armata ucraineană depinde vital de două elemente logistice controlate de Occident, fără de care s-ar prăbuși în 24 de ore: sistemul Starlink, pilonul central al comunicațiilor și al controlului dronelor ucrainene, inclusiv al celor utilizate în atacurile cu rază lungă de acțiune și informațiile din satelit, fluxul de date oferit în timp real de Pentagon privind poziționarea apărării antiaeriene și a radarelor rusești.
Revoluția dronelor și piața neagră a armelor
Bout, a cărui expertiză în domeniul armamentului este recunoscută internațional, explică modul în care tehnologia dronelor a schimbat fundamental tactica militară în ultimii patru ani. Acesta descrie o cursă contra cronometru în care inovațiile și contramăsurile electronice se schimbă la fiecare două săptămâni, transformând frontul într-un laborator de testare pentru atelierele de imprimare 3D și microcipuri.
Totodată, el lansează un avertisment sever pentru securitatea europeană, susținând că o parte semnificativă din armamentul vestic livrat Kievului a fost deja deviată către piața neagră, ajungând în mâinile unor grupări militante sau carteluri din diverse colțuri ale lumii – o „bombă cu ceas” plasată chiar de liderii europeni.
Unul dintre cele mai tensionate momente ale dialogului vizează relația dintre Israel și guvernul condus de Volodimir Zelenski. Bout cataloghează drept o „ipocrizie istorică” decizia Israelului de a sprijini un regim care, în opinia sa, reabilitează figuri istorice asociate cu naționalismul radical și antisemitismul din perioada Celui de-al Doilea Război Mondial.
Bout estimează că raportul pierderilor este net nefavorabil Kievului, acuzând autoritățile ucrainene că ascund numărul real al morților sub eticheta de „dispăruți în misiune” pentru a evita plățile către familii. Fără dovezi acetsa susține că satele rămase pustii din cauza mobilizării și a exodului ar fi completate, conform datelor sale, cu valuri de imigranți din Asia de Sud.
