Lupta politică dintre PNL, USR și PSD a conferit UDMR o influență mai mare decât s-ar fi crezut. Deși, inițial, Kelemen Hunor s-a întâlnit și cu Sorin Grindeanu în cadrul negocierilor pentru formarea unui guvern după moțiunea de cenzură împotriva cabinetului condus de Ilie Bolojan, deciziile ulterioare au fost calculate ca parte a strategiei de menținere a coaliției interimare aflate la putere.
UDMR a făcut parte din majoritatea guvernelor. Foto: Mediafax
„Adevărul” a stat de vorbă cu analistul Miroslav Tașcu-Stavre despre influențele internaționale care modelează jocul politic al liderilor UDMR.
„În general, există o influență la nivelul Parlamentului European, pentru că, pentru cei care nu-și cunosc foarte bine modul în care funcționează Parlamentul European, într-o structură supranațională, practic, acolo reprezentanții sunt reuniți pe familii politice. Și inclusiv accesul într-o familie politică nu e făcut doar pe baza unui calcul simplu electoral, de a avea mai mulți europarlamentari. Și, de foarte multe ori, grupurile politice sunt o platformă importantă pentru ideologii, sunt o platformă importantă pentru modul în care se structurează politica la nivel european și, în egală măsură, modul în care influențează politica națională.
Aș face doar o singură mențiune legată de PNL. PNL a fost inițial, dacă știți, în grupul ALDE, acolo unde ar fi fost, de fapt, locul Partidului Liberal, pentru că familia liberală era în ALDE, din alte rațiuni. Dacă vreți un exemplu de influență, PNL-ul a trecut, la un moment dat, în tabăra popularilor europeni.
UDMR e acolo încă de la început, deşi un partid mai degrabă etnic s-a poziționat pe o platformă, dacă vreți, comună cu cea a popularilor europeni, care sunt undeva mai la dreapta decât liberalii, practic au și elemente conservatoare. Și, da, influențează pozițiile exprimate și la nivelul statelor, pentru că discuțiile astea ajung de foarte multe ori, atunci când există derapaje la nivelul Parlamentului European, de fapt în grupul politic din care partidele fac parte” spune analistul.
UDMR, între PPE și Budapesta: calcule politice, alianțe și perspective de guvernare
Analistul puncteză fapul că poziţiile exprimate de UDMR sunt strict legate de faptul că această formaţiune nu vrea să ajungă la putere cu ajutorul voturilor unor partide suveraniste cu care s-a confruntat în trecut.
„Cred că e şi un calcul pe care cred că UDMR îl face, şi anume faptul că nu e sigur dacă acest guvern va trece. Asta va slăbi capacitatea de negociere pentru oricare altă formulă de guvernare care va fi probabil propusă”, spune analistul.
În ceea ce privește relația cu actualul premier al Ungariei, analistul consideră că nu se poate vorbi, deocamdată, despre o influență politică directă, deși, în trecut, investițiile realizate de guvernul Orbán în România au avut o importanță semnificativă pentru comunitatea maghiară.
„UDMR cred că a ales și o poziție relativ comodă. S-a orientat, în relația cu Ungaria, spre partidul lui Viktor Orbán, care a condus Ungaria 12 ani în calitate de premier. Cred că nu va avea nici un interes noul premier să îşi ostilizeze partide etnice, şi nu mă refer doar la România, ci şi la Slovacia, şi la Serbia. Și o să încerc să explic și de ce. Pentru că, la fel cum avem în România foarte mulți etnici maghiari care au dublă cetățenie, ei au și drept de vot.
Și atunci, având drept de vot pentru Peter Magyar, ar fi total contraproductiv să ostilizeze alegători, potențiali alegători pentru orice tip de alegeri vor fi urmat în Ungaria. Sunt convins că vom avea mai degrabă o apropiere.”
UDMR nu susține guvernul Veştea. Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
De ce nu vrea UDMR cu PSD la guvernare
Chiar dacă în variantele vehiculate în spaţiul public un guvern minoritar ar fi putut fi format din miniştri PSD şi UDMR, faptul că acest guvern ar putea fi format cu voturile AUR, SOS sau POT îi împiedică pe liderii UDMR să ia o decizie în această direcţie.
„UDMR-ul are de fiecare dată o agendă pe care o negociază atunci când intră la guvernare. Sunt poate majoritari, dar şi au voturile, undeva peste pragul electoral de 6%, sunt foarte disciplinaţi şi agenda ţine mai degrabă de afirmarea unor drepturi ale comunităţii maghiare, de infrastructură şi dezvoltare în care etnicii maghiari sunt majoritari. De asta au de fiecare dată şi negociază un minister important, fie că este al dezvoltării, fie un alt minister. Dar întotdeauna, dacă ne uităm, aleg câștigătorii. Asta e o constantă a politicii postdecembriste.
Simţul politic al lui Kelemen Hunor este unul extrem de rafinat după atâţia ani în politică şi ştie unde va fi polul de putere şi probabilitatea de a intra la guvernare este legat de acest simţ. Sunt un partid levier, cum se numeşte în ştiinţa politică, adică au capacitatea de a forma sau nu un guvern.
Nu am avut dezertări, discuții, am avut un partid maghiar, mult mai radical în declaraţii, dar a dispărut aproape total din peisaj. E şi un calcul, populaţia maghiară dacă nu votează un singur partid riscă să nu intre în Parlament”, spune Taşcu Stavre.
Analistul mai adaugă faptul că o relaţie nu este exclusă, dar faptul că s-a creat această criză politică este iniţiată de PSD, prin moţiunea de cenzură, care a dus la scindarea coaliţiei îi face reticenţi pe liderii UDMR.
