Controlul lui Vladimir Putin asupra Crimeei începe să se fragilizeze, pe fondul unei presiuni militare și logistice tot mai intense, potrivit unei analize publicate de expertul militar Hamish de Bretton-Gordon în The Telegraph.
Ucrainenii fac de nelocuit Crimeea/FOTO:X
Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, a fost mult timp prezentată de Kremlin drept „bijuteria coroanei” lui Putin — simbolul ambițiilor sale de a restabili influența rusă în fostul spațiu sovietic. Pentru liderul de la Kremlin, pierderea influenței în aceste teritorii și apropierea lor de Occident rămân o sursă constantă de iritare.
Însă, potrivit analizei, campania declanșată de Moscova pentru inversarea acestei tendințe pare tot mai puțin sustenabilă. Poziția lui Putin este descrisă ca fiind mai vulnerabilă decât în orice alt moment de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Presiunea nu mai este doar pe front
Loviturile cu drone și rachete lansate de Ucraina în interiorul teritoriului rus au devenit mai frecvente, inclusiv în zona Moscovei, expunând vulnerabilități ale sistemului de apărare aeriană al Rusiei.
În Crimeea, efectele războiului sunt tot mai vizibile. Peninsula, cândva o destinație turistică populară la Marea Neagră, este tot mai mult caracterizată de plecări ale populației și de o atmosferă de incertitudine. Ceea ce Kremlinul a prezentat drept un câștig strategic major se transformă, treptat, într-o povară.
Declarațiile privind starea de urgență din Crimeea marchează, potrivit analizei, un eșec politic și militar semnificativ pentru Putin. Pentru prima dată, autoritățile ruse admit public gravitatea situației din peninsulă.
Măsurile introduse — descrise de observatori ca fiind apropiate de un regim de tip lege marțială — reflectă amploarea dificultăților cu care se confruntă Moscova în regiune.
Probleme de infrastructură și moral
Rapoarte privind lipsa combustibilului, întreruperi ale alimentării cu energie electrică și îngrijorarea tot mai mare a populației civile indică o presiune crescândă asupra infrastructurii locale.
Sevastopolul, fostă bază emblematică a Flotei ruse din Marea Neagră, a fost grav afectat de o serie de lovituri ucrainene, pierzându-și în mare măsură rolul militar anterior.
În același timp, cozi lungi la punctele de ieșire din peninsulă sugerează că mulți locuitori nu mai percep Crimeea ca un spațiu sigur.
Aprovizionarea cu produse de bază, inclusiv combustibil, a devenit neregulată, în contextul atacurilor asupra așa-numitului „coridor terestru” prin regiunile Donețk și Luhansk.
Un simbol al puterii care se erodează
Pentru Kremlin, Crimeea a fost prezentată ca dovada succesului strategic al lui Putin. În prezent, însă, riscă să devină simbolul eșecului așa-numitei „operațiuni militare speciale”.
După anexarea din 2014, reacția occidentală a fost relativ moderată, iar multe state europene și-au redus cheltuielile militare în perioada post-Război Rece.
Analiza notează că percepția lui Putin asupra slăbiciunii Occidentului s-a consolidat în anii următori, inclusiv în urma crizei siriene și a altor episoade în care răspunsul occidental a părut inconsistent.
Această convingere ar fi contribuit la decizia Kremlinului de a invada Ucraina în 2022, în așteptarea unei reacții limitate. În schimb, rezistența Ucrainei și sprijinul militar occidental au schimbat decisiv dinamica războiului.
Importanța strategică rămâne ridicată
Din punct de vedere militar, Crimeea continuă să joace un rol esențial. Este un centru logistic major pentru forțele ruse din sudul Ucrainei și un punct-cheie pentru susținerea liniei frontului.
Pe măsură ce atacurile ucrainene complică tot mai mult aprovizionarea prin teritoriile ocupate, importanța Crimeei și a podului Kerci crește semnificativ.
Dacă Ucraina continuă să reducă capacitatea Rusiei de a utiliza peninsula ca bază sigură din spate, consecințele asupra operațiunilor militare ruse ar putea fi majore.
O vulnerabilitate strategică în creștere
Potrivit analizei, Rusia nu mai reușește să protejeze complet nici Moscova, nici Crimeea, două repere cu valoare politică și simbolică majoră pentru Kremlin.
Surse din serviciile de informații occidentale consideră că poziția lui Putin este mai fragilă decât în orice moment de după revolta grupării Wagner.
Rămâne neclar dacă această vulnerabilitate se va traduce în schimbări politice interne, însă presiunea asupra Kremlinului crește, pe fondul costurilor tot mai mari ale războiului.
Pentru Europa și aliații săi, situația actuală este privită ca o posibilă oportunitate strategică. Ucraina a demonstrat o capacitate ridicată de inovație militară, combinând tehnologia cu adaptabilitatea pe câmpul de luptă.
Concluzia autorului este că războiul din Ucraina nu doar redefinește echilibrul de forțe actual, ci și transformă modul în care se poartă conflictele moderne.
În acest context, întrebările despre cine i-ar putea succeda lui Putin devin secundare, susține analiza: războiul pe care l-a declanșat a produs deja costuri structurale majore pentru Rusia.
Crimeea, cândva simbolul ascensiunii sale politice, ar putea ajunge, în schimb, simbolul declinului său.
