Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu consideră că am scăpat ca prin urechile acului de o catastrofă în Portul Constanța, dar avem nevoie urgentă de soluții. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Mateiu spune că totul pleacă de la bâlbele autorităților și proasta dotare a Forțelor Navale, dar și de la lacunele legislative.
Drona autodetonată a pus în primejdie un oraș întreg. FOTO: Facebook
La
ședința de sâmbătă, 6 iunie, convocată de președintele Nicușor Dan în urma situației de criză de
la Constanța au luat parte ministrul Apărării, Radu Miruță,
ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, consilierul prezidențial
Marius-Gabriel Lazurcă, șeful Statului Major al Armatei, generalul
Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Forțelor Navale,
viceamiralul Mihai Panait, dar și șeful DSU, Raed Arafat.
La ce concluzii au ajuns autoritățile
Președintele
a reafirmat că România a fost informată abia la ora 10:00 de
partea ucraineană despre faptul că drona maritimă era programată
săn se autodetoneze în mai puțin de o jumătate de oră. El a
confirmat astfel declarațiile anterioare ale Ministrului Apărării,
Radu Miruță, care însă au fost contestate de o parte a opinie
publice. În același timp, Nicușor Dan a contrazis informațiile
despre lipsa coordonării între instituțiile implicate în criza
dronei de la Constanța.
„S-a
mai spus că nu a exista o coordonare între instituțiile statului
implicate. Există un protocol care definește ceea ce face fiecare
dintre autorități. Acest protocol a fost respectat. Am avut o
situație înc are am avut dronă cu încărcătură militară într-o
zonă civilă. Armata și SRI au venit la fața locului. Au alertat
autoritățile de protecție civilă pentru a degaja zona de oameni,
ca să nu fie puși în pericol. protocolul a fost respectat”, a
declarat Nicușor Dan.
El
a infirmat că dronele ucrainene voiau să lovească un vas fantomă
rusesc și a promis că România va achiziționa noi capcități
militare.
Dacă
problemele securității Mării Negre sunt discutate rar și mai
degrabă marginal de aliați, iar specialiștii spun că există un
dezechilibru major între nordul flancul estic, baltic, și cel de
sud, de la Marea Neagră, șeful statului a afișat optimism și a
mai afirmat că situația zonei pontice va fi dezbătută la
viitoarea reuniune NATO.
Bâlbe la tot pasul
Comandor
în rezervă și fost ofițer de informații analist al MApN, Sandu
Valentin Mateiu se referă în discuția cu „Adevărul” la
bâlbele și deficiențele autoritățile în cazul dronei de la
Constanța și la felul în care funcționează lucrurile aparent și
cum ar trebui să funcționeze în realitate.
Sistemul
Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea
Neagră ar trebui să fie mai
performant și să ofere în timp util datele atât de necesare unei
intervenții.
„Există
un element care centralizează. SCOMAR-ul (Sistemul
Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea
Neagră) vede tot: că sunt radiolocatoare, că sunt sisteme
optoelectronice și așa mai departe. Ai un centru de comandă și
control, deci trebuie să existe un element decizional. Acest element
decide, în funcție de situație, atunci când apare orice navă
care prezintă un pericol și este clasificată, iar ulterior
identificată, fie că transportă imigranți, fie că ar putea
transporta substanțe stupefiante, fie că este o navă de luptă sau
o amenințare care prezintă un pericol direct, cum este această
dronă navală. În final, se ia o decizie și intră în funcțiune
elementul acțional”, spune expertul.
De
aici intră sau ar trebui să intre în acțiune fie navele Gărzii
de Coastă, aflate în subordinea MAI, fie cele ale Forțelor Navale
Române, din subordinea MApN.
„Navele
Gărzii de Coastă, respectiv ale Forțelor Navale sau aviația,
acționează în final și neutralizează respectivul pericol. Toate
aceste lucruri trebuie discutate astăzi și sunt convins că vor fi
abordate de către președinte cu factorii responsabili. În final,
noi trebuie să asigurăm un singur lucru: ca pe viitor să nu mai
ajungem în situația în care o dronă nu este văzută, nu se ia
nicio decizie, nu este angajată combatant și ajunge până în
portul Constanța”, mai spune el.
De ce e important SCOMAR
Discuția
în jurul căreia rămâne să se insiste este cine ar trebui să
acționeze direct și cum se stabilește dacă într-un caz ține de
atribuțiile Gărzii de Coastă sau ale Forțelor Navale.
„Aici
ar trebui să stabilească foarte exact specialiștii, pentru că eu,
vă dați seama, nu mai lucrez acolo și privesc lucrurile din
exterior. Există așa cum spuneam acest sistem, SCOMAR, care în
final adună datele de la aceste radare și sisteme optoelectronice.
A fost realizat cu bani românești mulți și cu fonduri europene.
El integrează totul și îți oferă, într-un centru de comandă și
control, o imagine de ansamblu a întregii situații din apele
noastre, unde avem responsabilitate: ape teritoriale, zona contiguă,
zona economică exclusivă, cu anumiți parametri”, adaugă
expertul.
Sandu Valentin Mateiu. FOTO: Captură video
Există,
desigur, cazuri în care radarele nu reușesc să observe la timp
ceea ce se petrece. În cazul dronelor navale mici, acestea pot fi
reperate de la o milă sau în cel mai fericit caz în două. Uneori,
acest lucru poate fi prea târziu, iar de aici și nevoia de radare
și obiective cât mai sofisticate și moderne.
„Acum,
depinde la ce distanță poți să vezi o țintă mică. O
ambarcațiune de șase metri nu poți să o vezi la 24 de mile și
nici la 12, dar o vezi la o milă sau două cu sistemele
optoelectronice, dacă nu o vezi cu radarul. În final, după ce ai
această imagine prin sistemul care ține de Ministerul Afacerilor
Interne, se ia decizia ca, pentru o navă care prezintă pericol, să
se acționeze”, mai spune el.
Rămâne România fără bani europeni peste 2 ani? Schimbarea istorică împarte deja UE în două
Când intervin vasele Gărzii de Coastă
În
cazul în care sunt indetificate nave care transportă droguri sau
imigranți, intervin în mod normal vasele Gărzii de Coastă. Nu
este însă la fel de clar ce se întâmplă în cazul unei
amenințări militare, ținând cont de dotările insuficiente ale
Forțelor Navale.
„Se
intervine cu navele Gărzii de Coastă, ceea ce este firesc când ai
nave identificate că transportă stupefiante sau imigranți. În
situația în care sunt nave de luptă sau amenințări militare,
aici este o chestiune internă – nu mi-este clar acum, pentru că
n-am văzut procedurile actuale, cum este reglementat: ori navele
Gărzii de Coastă, ori navele Marinei Militare (Forțele Navale)
acționează pentru a angaja acea țintă. Cred că aceste lucruri
sunt clare în interiorul sistemului, dar, în final, toți trebuie
să-și asume responsabilitatea și să acționeze adecvat. Deci, ca
o sinteză: avem SCOMAR-ul, Centrul de Comandă și Control, iar
Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sunt la Ministerul
Afacerilor Interne, în timp ce Forțele Navale sunt la Ministerul
Apărării. După discuțiile de azi de la Constanța îmi exprim
speranța că se vor rezolva lucrurile din punct de vedere
procedural, astfel încât să nu mai avem o nouă situație de acest
gen”, explică el.
Greu de apărat cu armele noastre platformele de gaze din Marea Neagră
O
problemă mai puțin discutată este cine va apăra platformele de
gaze din Marea Neagră. Discuția este sensibilă și din cauză că
această infrastructură critică aflată în zona economicăn
exclusivă nu ține de apele teritoriale românești.
„Acolo
este o problemă, pentru că vorbim despre o infrastructură critică
aflată în zona economică exclusivă. Iar în zona economică
exclusivă nu mai ai aceleași drepturi ca în apele teritoriale
(acele 12 mile marine), și nici măcar aceleași drepturi pe care le
ai în zona contiguă (următoarele 12 mile marine), unde poți să
faci misiuni de poliție vamală sau fiscală. În zona economică
exclusivă ai însă dreptul să îți aperi infrastructura critică
care aparține României. Chiar dacă este operată de alte firme, în
final este o resursă și o proprietate strategică românească, iar
România are tot dreptul să își apere proprietatea. Se poate
stabili o zonă de securitate limitată în jurul platformei, la
câteva cabluri distanță și la o anumită înălțime în spațiul
aerian. Dar
acolo, în niciun caz nu poți să spui că sunt ape teritoriale și
că un incident reprezintă un atac direct asupra teritoriului
României. Este o infrastructură, nu este o navă militară sau o
ambasadă, care reprezintă extensii ale teritoriului național,
unde, dacă ești atacat, poți invoca imediat Articolul 5 al NATO.
Aici discuția este mai lungă: poți invoca un atac asupra
intereselor strategice, iar România trebuie să aibă un răspuns
adecvat”, punctează comandorul.
Problema
cea mare ține de dotările Forțelor Navale Române, care au rămas
la aproape 37 de ani de la Revoluție Cenușăreasa Armatei Române.
„Aici
trebuie să răspundă cei care au funcții și grade în Ministerul
Apărării Naționale, în Forțele Navale sau în Garda de Coastă
din Ministerul de Interne. Toți avem acum acest sentiment neplăcut,
că lucrurile n-au mers cum trebuie. Nu te simți în siguranță
după ce vezi că se pune problema securizării sau alertării unui
port întreg pentru că a intrat o dronă care a fost descoperită
abia dimineața. Aici este problema”, subliniază Sandu Valentin
Mateiu.
Dacă
România a avut noroc și s-a evitat o tragedie în ultimul moment,
la Constanța, dar și la Galați și în alte rânduri, riscurile
sunt ca la un moment dat să se întâmple ceva și mai grav. În ce privește dronele, deși există aceste lacune legislative, rolul decidenților este să menționeze clar și să grăbească procesul prin care comandanții au tot dreptul să deschidă focul.
„Cumva ne lasă
impresia că trăim în România lui merge și așa, dar nimănui
nu-i place să o spună direct. Și la Galați, și la Constanța, am
fost la limita norocului. Pe mare, foarte probabil avem bază legală,
pentru că îmi amintesc de cazurile în care navele Gărzii de
Coastă au deschis focul asupra unor nave de pescuit turcești care
intrau ilegal în zona noastră economică exclusivă. Adică, în
final, dacă există lacune în legislație, rolul decidenților este
să menționeze clar și să grăbească procesul prin care
comandanții au tot dreptul să deschidă focul. Nu se mai poate
invoca la infinit lipsa legislației, îmi pare foarte rău.
Politicienii au partea lor de vină, au întârziat ani de zile, au
trimis legile pe la Curtea Constituțională… Dar nu vreau să
intru în detalii, este o zonă politică de care nici nu vreau să
aud. În realitate, dacă sunt probleme legislative, să se facă
rapid modificările necesare. Ideea este că, în final, trebuie să
avem tot pachetul: și legea, și oamenii, și mijloacele tehnice, și
instituțiile pregătite să apere țara”, mai spune comandorul.
Putea fi rezolvată în larg și cu un foc de mitralieră
Drona
de suprafață ar fi putut fi neutralizată cu un elicopter, o navă
ușoară sau cu o mitralieră de calibru mare, consideră Mateiu.
În schimb, nu ar fi ajutat
în mod deosebit un submarin.
„Nu, împotriva acestor drone
marine de suprafață nu ne-ar fi ajutat un submarin. Orice
echipament militar ai avea, fiecare are anumite capacități
operaționale și limite. În situația limită despre care vorbim,
acea dronă de suprafață putea fi angajată și neutralizată rapid
de un elicopter sau de o navă ușoară; se rezolva chiar și cu o
mitralieră de calibru mare și se lămurea problema. Ideea de bază
era să o vezi la timp și
să existe o procedură rapidă prin care să se ia decizia de a
trimite o navă de interceptare acolo. Ideea este că Forțele Navale
au nevoie urgentă de nave noi. Cei de la Garda de Coastă au fost
mai norocoși, au mai înnoit flota prin fonduri europene și știu
că au pe ele armament ușor, mitraliere cu care au și deschis focul
în trecut asupra braconierilor. Forțele Navale sunt însă
descoperite”, încheie Sandu Valentin Mateiu.
