Demiterea ministrului Apărării și tensiunile dintre Zelenski și generalul Sîrski stârnesc îngrijorare. Doi cunoscuți experți analizează, pentru „Adevărul”, riscurile pentru Ucraina și România.
Președintele Zelenski și generalul Sîrski pe vremea când aveau o relație bună. FOTO EPA EFE
Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a fost demis, zilele trecute, chiar de președintele Volodimir Zelenski, într-un mod neașteptat. Decizia lui Zelenski a declanșat mișcări ample de protest în Ucraina, îndeosebi în marile orașe. Există informații că Fedorov s-ar fi aflat într-un conflict deschis cu generalul Oleksandr Sîrski, omul care are la rândul său o aură de salvator a Ucrainei, după ce a condus Armata Ucraineană în bătălia cumplită pentru Kiev, din primele zile ale războiului. Atunci, o înfrângere a ucrainenilor ar fi echivalat în mare măsură cu dispariția Ucrainei și transformarea acestei țări într-un Belarus.
Rivalități politice la Kiev
De partea cealaltă, prin eforturile sale de a promova războiul cu drone, Fedorov a câștigat și el o popularitate largă. Paradoxal, tocmai acest lucru, potrivit analiștilor politici și a politicienilor din opoziție citați de New York Times, ar fi putut contribui la căderea sa din această săptămână. În același timp, presa internațională vede un conflict între președintele Zelenski și generalul Sîrski. Se menționează și că prin demiterea lui Fedorov, președintele Zelenski ar fi scos din scenă un potențial rival politic care ajunsese în centrul atenției și care, în cazul în care vor avea loc alegeri în Ucraina, i-ar putea amenința poziția.
Între atâtea incertitudini, mii de ucraineni au ieșit în stradă pentru a-și arăta susținerea față de fostul ministru al Apărării, dar contestându-l tocmai pe generalul care a salvat țara în cele mai critice momente, când rușii forțau practic porțile Kievului.
Ucrainenii de la Kyiv Independent merg mai departe și scriu că protestatarii i-au dat termen lui Zelenski să-l demită până vineri pe generalul Sîrskîi și să-l repună în funcție pe ministrul Fedorov.
Capitalele din Europa de Est și nu numai sunt cu ochii pe Ucraina. Întrebări precum ce urmări ar putea să aibă ceea ce se întâmplă în aceste zile la Kiev, asupra Ucrainei, a președintelui Zelenski, dar direct sau indirect și asupra României, frământă, cel mai probabil, și Bucureștiul. „Adevărul” apelează în acest sens la doi analiști.
Lupta pentru putere și moralul armatei
Expert în securitate și relații internaționale, Claudiu Degeratu a fost mulți ani șeful secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO, în Bruxelles. În opinia sa, lupta pentru putere din Ucraina nu are cum să nu aibă anumite urmări, cel puțin pe termen scurt și mediu. Chiar și așa, deși Rusia poate profita într-o anumită măsură de problemele existente la Kiev, nu este vorba despre un factor decisiv.
„Pe termen scurt, efectul direct este asupra moralului forțelor ucrainene. Întotdeauna se întâmplă când sunt asemenea, să zicem, schimbări cu anumite controverse, moralul forțelor armate are de suferit. Și în acest război, dar și în general într-o structură militară, o schimbare care mai și generează anumite controverse publice, cu poziționări și cu demonstrații, afectează. Acum, cât afectează de mult și dacă asta favorizează Federația Rusă în teren, în teatru, în evoluția războiului, e greu de descurcat în acest moment. Părerea mea este că nu atât de mult pe cât se anticipează, pentru că am văzut și comentarii special legate de rolul fostului ministru în consolidarea capacităților de drone în ultimele săptămâni. Dar, până la urmă, așa în concluzie, o afectare va exista, se va observa”, spune Degeratu.
Tensiuni între conducerea civilă și cea militară
Pe de altă parte, așa cum remarcă analistul de politică externă, ucrainenii au și acea maturitate care le-ar permite să limiteze problemele cauzate de acest război între oficialii care dețin atât de multă putere și influență. Claudiu Degeratu vorbește despre tensiuni care mocneau în ultimele luni și de un conflict între conducerea politică civilă a Ucrainei și cea militară. Paradoxal, tocmai măsurile dure luate de Zelenski, care aparent lovesc în armata ucraineană, funcționează ca o supapă și pot preveni un cataclism major sau chiar o revoltă a militarilor.
„Sigur că rușii nu sunt de subestimat, ei pot profita. Totuși, deja cred că și instituția militară ucraineană și, în general, leadership-ul ucrainean este mult mai rezilient la schimbări, indiferent de nivelul de controversă. Pentru că, vedeți, aceste ultime schimbări au fost făcute după câteva săptămâni în care au fost prezentate în presă niște cazuri de corupție în armată, niște investigații. Deci cumva există o campanie, probabil, cu dezvăluirea, cu implicarea unor instituții de control, inclusiv la nivel de procuratură militară în Ucraina. Părerea mea este că tensiunea aceasta între conducerea politică civilă și militară persistă. Că este timp de pace sau că este timp de război, această tensiune va exista. Diferența este și de cultură strategică. Conducerea politică întotdeauna se uită la niște obiective din perspectiva, să zicem, priorităților trasate la nivel național, în timp ce partea militară are o cultură concentrată mai mult pe obiective militare, mai ales dacă e vorba de implicarea în război, cum este cazul Ucrainei”, explică analistul.
Prioritățile președintelui Zelenski
El vorbește despre diferențe notabile între ministrul Apărării și șeful Marelui Stat Major al Armatei Ucrainene, însă precizează că ar fi implicații și la alte nivele.
„Este o diferență și de generație între Sîrski și fostul ministru și probabil că există și alte, să zicem, implicații sau vectori politici, forțe politice care s-au implicat în acest joc. Președintele Zelenski încearcă probabil, cum să spun, să fie un fel de pacificator în zona aceasta, adică să mențină, chiar dacă e greu de rezolvat un asemenea conflict rapid și durabil pe termen lung, nu se va reuși. Întotdeauna se va menține această tensiune între conducerea politică și cea militară și președintele Zelenski probabil că încearcă să soluționeze în funcție de anumite priorități. Iar prioritățile sunt clar legate de rezistența în fața ofensivei rusești plus, bineînțeles, planul de pace”, consideră Claudiu Degeratu.
Conflictul de viziuni de la vârful armatei
Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a activat în domeniul marinei militare și al structurilor de intelligence ale Forțelor Navale, fiind un timp îndelungat analist în cadrul Ministerului Apărării Naționale. În opinia sa, pe termen scurt Ucraina este foarte afectată de tot acest scandal uriaș care îi are protagoniști pe președinte, ministrul Apărării și șeful Armatei Ucrainene.
„Pe termen scurt, efectul este negativ. Pentru că apar elemente de moral: țara moare și generalii se ceartă unul cu celălalt, se bat între ei. Acolo avem un conflict mai mare, care apare așa între persoane, eventual între grupuri de interese, viziuni diferite asupra războiului. Sunt multe aspecte. Mai întâi avem diferența între vechi și nou. Ai un tânăr ministru care vine cu o întreagă strategie nu numai de luptă, dar vine și cu partea de achiziții, partea de producție. Noi mai mult îl vedem în ce privește interacțiunea cu Vestul, cum a întărit această cooperare, cum a redus prețul de achiziție și așa mai departe. Cum a deschis căi noi, mai ales în acest război modern. De cealaltă parte îl vedem pe Sîrski, generalul care a câștigat bătălia Kievului, care trăiește cu realitățile de pe front, unde ai drone, dar ai și oameni, și între cei doi a apărut o tensiune”, explică Sandu Valentin Mateiu.
Căutarea unei soluții la Kiev
El crede că președintele Zelenski va evita în final să-l demită pe generalul care a câștigat bătălia pentru Kiev și mulțumită căruia ucrainenii nu au fost învinși încă din primele zile.
„În faza inițială, Zelenski l-a demis pe Fedorov, deși i-a oferit multe ca să-l liniștească. Acum avem și reacția societății. Zelenski, cred că ieri în cursul zilei, s-a întâlnit cu toți comandanții de corpuri de armată pentru a înțelege situația. Sunt multe zvonuri că l-ar demite și pe Sîrski, dar cred că în clipa de față se caută o soluție care să împace ambele părți, nu să lezeze ambele părți. Într-un fel este noul și vechiul, dar până la urmă totul se reduce la oameni și grupuri de interese dincolo de viziuni”, apreciază expertul.
Efectele pe termen lung asupra Ucrainei
Conflictul Fedorov-Sîrski este un caz tipic în care fiecare dintre cei doi are dreptatea de partea sa, dar fiecare vede situația în mod diferit. Și el vorbește despre o supapă care detensionează situația care altfel ar fi putut fi explozivă și ar fi aruncat Ucraina în haos, într-un moment existențial din istoria acestei țări.
„Într-un fel fiecare dintre ei are dreptatea lui și, chiar dacă pe termen scurt va avea un efect negativ, să vedem cum o rezolvă Zelenski. Pe termen mediu și lung va avea un efect pozitiv. Răbufnesc lucrurile care nu funcționează. Ies la suprafață și niciuna dintre părți, în măsura în care este vinovată de acest lucru, nu mai poate să continue. Cel mai periculos este când se ține ascunsă o omertà instituțională, așa cum este cazul la ruși. Indiferent ce se întâmplă, nimeni nu reacționează, deși lucrurile sunt evidente că nu merg. Pe când la ucraineni, acum a răbufnit, automat că va fi un test pentru putere, pentru Zelenski, va fi un element de disensiune, un comandant să se împotrivească, alții împotrivă, vor fi discuții legate de viziuni, vechi contra nou, drone contra viziunea mai ponderată. În fond aici este diferența, în ce măsură, dar în final totul este spre bine”, crede Sandu Valentin Mateiu.
Impactul conflictului asupra României
El vorbește și despre efectul pe care ceea ce se întâmplă la Kiev are un efect mai mult sau mai puțin indirect și la București.
„Aici sunt două elemente. Efectul asupra noastră este prin ducerea războiului, rezultatul. Dacă ucrainenii reușesc să impună un echilibru și prin menținerea liniei frontului cu pierderi minime și prin loviturile în adâncime, din acel moment timpul curge în favoarea lor. Ne apropiem de un asemenea echilibru, dar eu îl privesc cu prudență. Să vedem dacă aceste atacuri pe care le fac în adâncime sunt sustenabile, să vedem dacă rezistă la Kostiantynivka și în zona Donbasului, să vedem dacă rezolvă ucrainenii problema mobilizării oamenilor, pentru că nu au oameni. În ansamblu, dacă reușesc, vom vedea acest echilibru. Iar din momentul în care se realizează un echilibru, timpul curge mai mult în defavoarea Kremlinului, pentru că ăsta este jocul lui Putin: „Da, noi suferim, avem probleme, dar noi putem rezista mai mult decât rezistă Ucraina”. Din momentul în care va deveni evident că Ucraina rezistă și poate rezista mai mult decât Rusia, Kremlinul trebuie să caute alte soluții, nu neapărat să vină la negocieri”, încheie Sandu Valentin Mateiu.
