Timp de un deceniu, între 2015 și 2025, proba scrisă de Limba și literatura română de la Bacalaureat a păstrat o structură aparent neschimbată: trei ore de lucru, trei mari subiecte, 10 puncte din oficiu și un total de 100 de puncte.
Examenul de Bacalaureat. Foto Freepik.com
În spatele acestei continuități formale însă, profesorii observă o transformare profundă a ceea ce înseamnă, de fapt, să fii evaluat la absolvirea liceului.
Claudiu Zamfirescu, profesor de Limba Română la un liceu din Timișoara, oferă o perspectivă critică asupra acestei evoluții, pe care o consideră una de scădere a standardelor și de golire a substanței.
Profesor: „Când mă uit în urmă la subiectele din 2015, atunci chiar conta ce ai învățat”
Anii 2015 și 2016 au respectat formula consacrată de ordinul ministerial din 2010.
La filiera reală, candidații întâlneau un prim subiect cu text literar și întrebări de înțelegere, în valoare de 50 de puncte, urmat de un eseu argumentativ scurt de 20 de puncte și de un eseu extins de 400-600 de cuvinte, de 30 de puncte, plus o sarcină auxiliară de 10 puncte.
La filiera umanistă, structura era similară, însă eseul scurt valorase doar 10 puncte, iar eseul lung 30 de puncte.
Diferențele între profiluri au rămas constante, iar timpul de examen și baremele au fost aplicate fără modificări notabile până în 2019.
Privind în urmă la subiectele din 2015, profesorul rememorează un alt nivel de exigență:
„Îți spun sincer, când mă uit în urmă la subiectele din 2015, atunci chiar conta ce ai învățat. La real, elevii mei aveau de scris un eseu de 400-600 de cuvinte, dar conta fiecare argument, fiecare secvență comentată. Iar la uman, săracii de ei, se așteptau la eseuri critice veritabile, cu perspectivă, cu stil personal. Acum, dacă le-ar da așa ceva, foarte mulți ar pica pe capete. Nu pentru că sunt mai slabi, ci pentru că nu i-a mai pregătit nimeni în direcțiile ăstea”, explică dascălul pentru „Adevarul”.
Bacalaureatul, schimbat profund de pandemie
Anul 2020 a adus, din cauza pandemiei de COVID-19, o întrerupere a calendarului obișnuit: sesiunea din iunie-iulie a fost anulată și reorganizată în toamnă, iar pentru prima dată lucrările au fost scanate și corectate digital, în cadrul unui proiect-pilot.
În 2021 însă, pe lângă continuarea măsurilor pandemice, au apărut și modificări de conținut. Un ordin ministerial din februarie 2021 a aprobat noi programe de bacalaureat, printre care și pentru Limba română, cu o extindere a listei de autori canonici și o accentuare a competențelor de limbaj.
Pentru profesorul Claudiu Zamfirescu însă, această schimbare nu a însemnat o creștere a calității, ci o simplificare mascată: „Pandemia ne-a dat peste cap. În 2021 au venit cu programe noi, cică «extinderea listei de autori canonici». Sună bine, dar realitatea e că au băgat autori mai ușori, textele mai scurte, iar s-au simplificat subiectele. Baremul a fost gândit să treacă lumea, nu să selecteze.”
Cum să te motivezi pentru a învăţa! 20 de sfaturi de la un psiholog
Ultimii ani de examene, marcați de digitalizare
Între 2022 și 2023, digitalizarea corectării a devenit generalizată. Dacă în 2022 s-a extins pilotul la toate lucrările, iar în 2023 o aplicație informatică dedicată a fost utilizată în mod obligatoriu pentru corectura digitală a lucrărilor scrise la Bacalaureat, structura subiectelor a rămas aceeași.
Profesorii au corectat pe tablete sau calculatoare, iar baremele nu s-au modificat oficial. Totuși, efectele acestei tranziții sunt, în opinia lui Zamfirescu, profund negative:
„Corectarea digitalizată sună modern. Dar uite ce s-a întâmplat: profesorii se uită pe tabletă, fac click, punctează mecanicește. Unde mai e discuția aia între corectori? «Băi, aici elevul ăsta a sesizat o nuanță, poate merită un plus»? Nu mai e. Și atunci, ca să nu iasă scandal, baremele s-au lărgit cât gardul. Orice răspuns e pe jumătate acceptat. În 2015, dacă nu îmi scriai corect «mărci ale subiectivității», pierdeai două puncte. Acum orice e valabil.”
Profesor: „Mă uit pe subiectul I din 2025 – niște întrebări de doi bani, de nivel de clasa a opta”
Anii 2024 și 2025 nu au adus modificări legislative majore în programa de Limba română, care a rămas cea aprobată încă din 2013, deși Legea „România Educată” (nr. 198/2023) fusese deja promulgată, urmând să aplice noile planuri-cadru începând cu Bacalaureatul din 2026.
Astfel, în 2025, subiectele au păstrat aceeași configurație: un text literar la primul subiect, însoțit de întrebări de analiză lexicală și de conținut (50 de puncte), un eseu argumentativ scurt de 150-180 de cuvinte la subiectul al doilea (20 de puncte), iar la subiectul al treilea o sarcină de analiză a unui fragment (10 puncte) și un eseu amplu pe o operă studiată (30 de puncte).
Comparând subiectul I din 2025 cu ceea ce se cerea acum un deceniu, Claudiu Zamfirescu observă o scădere drastică a nivelului: „Mă uit pe subiectul I din 2025 – niște întrebări de doi bani, de nivel de clasa a opta. Pe vremea mea, la subiectul I aveai de analizat text din punct de vedere stilistic, de găsit figuri de sintaxă. Acum nivelul a scăzut. Iar la subiectul III, la eseul de 30 de puncte, baremul zice «se punctează și încercarea de a construi un discurs coerent». Adică te aplaudăm că ai încercat.”
Acesta a conchis prin a trage o linie clară între ceea ce a fost odată Bacalaureatul la Limba Română și ceea ce a devenit.
„Uite ce vreau să spun: în 2015, Bacalaureatul la Română era un examen serios. Îți testa cultura, logica, talentul de a scrie. În 2025, e o formalitate. Se vede clar că Ministerul vrea promovabilitate mare, nu oameni care știu cu adevărat carte.
Noi, profesorii, simțim asta la ore, pentru că elevii nu mai au motivație să învețe temeinic. Ei știu că oricum iau 7-8. Și asta nu e vina lor. E vina unui sistem care a transformat Bacalaureatul într-un fel de permis auto: îl iei aproape oricum, dar nu înseamnă că știi să conduci”, a declarat Claudiu Zamfirescu.
