ANAF a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei în urma a 1.102 controale desfășurate în perioada iulie 2025 – mai 2026 la persoane fizice care nu au putut justifica proveniența unor venituri și fonduri utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare.
ANAF a impus taxe suplimentare de peste 540 de milioane de lei
Verificările au scos la iveală sume importante fără surse documentate, iar inspectorii fiscali au instituit și măsuri asigurătorii de peste 123 de milioane de lei, după ce numeroase persoane nu au putut justifica proveniența unor venituri și fonduri utilizate pentru investiții, achiziții sau depuneri bancare.
Peste 540 de milioane de lei, stabilite suplimentar de ANAF
Potrivit unei situații centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor, structurile ANAF cu atribuții de verificare a situației fiscale personale au efectuat 1.102 acțiuni de control în intervalul iulie 2025 – mai 2026. În urma acestora, au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare în valoare totală de 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei.
Acțiunile au vizat persoane fizice care nu au reușit să demonstreze proveniența unor venituri, fonduri sau disponibilități financiare utilizate pentru achiziții de bunuri, investiții ori depuneri în conturi bancare.
Numerar, investiții și transferuri fără documente justificative
Inspectorii fiscali au identificat numeroase situații în care contribuabilii nu au putut justifica sursele fondurilor utilizate pentru depuneri de numerar în conturile bancare personale sau ale societăților în care dețineau participații.
De asemenea, verificările au vizat fonduri folosite pentru achiziția de bunuri mobile și imobile, creditări acordate firmelor, majorări de capital social, dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadelor verificate, precum și surse de bani pretins obținute în afara României.
În multe cazuri, persoanele controlate au susținut că sumele proveneau din economii păstrate în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din bani primiți de la alte persoane fizice. Totuși, explicațiile nu au putut fi susținute prin documente și probe care să ateste valoarea sumelor, momentul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada analizată.
Lipsa trasabilității fondurilor, una dintre principalele probleme
Analizele efectuate de ANAF au evidențiat, în anumite cazuri, lipsa trasabilității fondurilor declarate de contribuabili. Inspectorii au constatat că persoanele indicate drept sursă a banilor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru acordarea acestora.
În plus, au lipsit documentele care să demonstreze proveniența și circuitul sumelor. Aceste constatări au stat la baza stabilirii situației fiscale reale și a calculării obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.
Bogații României datorează statului, în medie, câte 10.000 de euro. Cum îi identifică ANAF
Venituri nedeclarate din chirii, activități independente și investiții
Pe lângă veniturile fără sursă justificată, inspectorii fiscali au identificat și venituri suplimentare cu sursă cunoscută, dar care nu fuseseră declarate.
Printre acestea se numără veniturile din cedarea folosinței bunurilor, veniturile din activități independente, câștigurile rezultate din transferul titlurilor de valoare, veniturile obținute din străinătate și alte categorii de venituri supuse obligațiilor fiscale.
Cele mai mari creanțe fiscale stabilite în ultimul an
Cele mai mari trei creanțe fiscale totale stabilite suplimentar în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost înregistrate la nivelul DGRFP Ploiești și DGRFP București.
Cea mai mare sumă stabilită a fost de 23.075.130 lei de către AJFP Prahova din cadrul DGRFP Ploiești. Pe următoarele poziții s-au situat două cazuri gestionate de Serviciul Verificări Fiscale din cadrul DGRFP București, cu creanțe de 22.538.669 lei și, respectiv, 21.580.410 lei.
Peste 54 de milioane de lei stabilite doar în luna mai
Numai în luna mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere prin care a stabilit creanțe fiscale suplimentare în valoare totală de 54.636.713 lei.
Cele mai mari trei creanțe fiscale din această perioadă au fost de 10.978.817 lei, stabilită de Serviciul Verificări Fiscale din cadrul DGRFP Iași, de 5.847.184 lei, stabilită de AJFP Alba din cadrul DGRFP Brașov, și de 3.950.297 lei, stabilită de AJFP Gorj din cadrul DGRFP Craiova.
Alexandru Nazare: Instrumentele digitale produc efecte concrete
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatele obținute confirmă eficiența mecanismelor de analiză de risc și a verificărilor fiscale susținute de instrumentele digitale.
„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat ministrul Finanțelor.
ANAF recomandă conformarea voluntară
Reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală subliniază importanța respectării legislației fiscale și a obligațiilor declarative privind impozitul pe venit. Instituția încurajează contribuabilii să răspundă notificărilor de conformare transmise pentru clarificarea situației fiscale și să își îndeplinească obligațiile declarative, pentru a evita intrarea în proceduri de verificare fiscală.
