Diaconul rus Tudor
Feodor Afanasov și-a transformat pagina de Facebook într-o platformă în care
vorbește aproape zilnic despre un val de „rusofobie” în
România şi despre presiunile la care sunt supuşi reperezentanţii acestei minorităţi la noi în ţară.
Tudor Feodor Afanasov acuză un val de rusofobie în România. FOTO: Facebook/Tudor Afanasov
De o bună perioadă de
timp, Tudor Feodor Afanasov, diacon al al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi și preşedinte
al Asociație Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, pe care a
înfiinţat-o în anul 2014, postează pe Facebook mesaje în care încearcă să arate
că etnicii ruși ar trăi cu teama de a-și afirma identitatea.
Tudor Feodor Afanasov. FOTO: Facebook
Mesajele postate pe
reţelele sociale
Pe 3 iulie, de
exemplu, Afanasov le-a cerut rușilor lipoveni, etnicilor ruși și tuturor celor
care se identifică drept vorbitori de limbă rusă să îi trimită cazuri concrete
de discriminare, despre care spune că vor sta la baza unei strategii de apărare
a comunității.
În același mesaj,
susține că au fost deja deschise dosare penale împotriva unor persoane care ar
fi insultat etnici ruși și afirmă că unii oficiali încearcă să îi determine pe oameni
să renunțe la identitatea lor.
Tudor Feodor Afanasov se declară român rus. FOTO: Facebook/Tudor Feodor Afanasov
„(…) Mă adresez
tuturor: Vechi credincioși ruși / ruși lipoveni, ruși, ruși, oameni care
aparțin lumii ruse, care simpatizează cu cultura rusă sau care pur și simplu
vorbește rusa. Vă rog să mă înțelegeți: momentan nu pot anunța public cu cine
vor avea loc aceste întâlniri, dar pot spune clar – semnalul nostru a fost
acceptat și există disponibilitatea de a lucra la o strategie reală de
protecție a comunității vorbitoare de rusă și rusă din România. Pentru ca
aceste discuții să fie cât mai serioase și bine întemeiate, am nevoie de
ajutorul vostru: trimiteți orice caz specific de abuz, discriminare,
intimidare, abuz, opresiune, umilire sau marginalizare pe care le-ați întâlnit
personal, asistat sau cunoscut. Nu contează dacă s-a întâmplat la muncă, la
școală, într-un spațiu public, pe internet sau în orice alt context. Avem
nevoie de fapte, exemple clare și dovezi reale. Au fost deja inițiate cazuri
penale împotriva celor care considerau normal să insulte și să discrediteze
etnicii ruși doar pentru că astăzi li se pare «la modă» unora să bată întreaga
comunitate. După terminarea anchetei, revenim cu detalii.
Vor fi urmate și măsuri legale împotriva celor care
continuă să folosească funcțiile oficiale sau influența lor publică pentru a ne
determina să renunțăm la identitatea noastră. Totul trebuie făcut cu demnitate,
calm și în cadrul legii, dar tăcerea nu mai este o opțiune. Datoria noastră
este să luptăm pentru dreptul de a ne păstra vie limba, credința, cultura și
memoria strămoșilor noștri (…)”,
este unul dintre mesajele sale.
În zilele următoare, el
a continuat să publice mesaje pe aceeași temă, susţinând că primește tot mai
multe relatări despre oameni care evită să spună că sunt ruși sau să vorbească
limba maternă de teama reacțiilor celor din jur, afirmând că astfel de situații
îi afectează inclusiv pe copii.
„(…) S-a ajuns la punctul în care oamenii se tem să
vorbească, să pună întrebări, să-și exprime opiniile de teama de a fi atacați,
etichetați, presați sau chiar excluși din organizații doar pentru că nu se
încadrează într-o anumită tabără. Și mai trist este că îi stigmatizează pe cei
care nu se tem, cărora, în ciuda vremurilor de azi, nu le este rușine să spună
că este un descendent al strămoșilor veniți din Rusia, că își acceptă
rădăcinile și că este rus. Nu ar trebui să fie motiv de rușine, atacuri sau
izolare. Face parte din identitatea noastră, istoria noastră și amintirea
familiilor noastre (…)”, scrie
diaconul într-o postare din 4 iulie.
Ulterior, pe 6 iulie,
a revenit cu un nou mesaj în care spune că printre relatările primite se numără
și cazuri de copii care ar fi fost marginalizați la școală din cauza originii
lor.
„(…) Parcă, de la o zi la alta, situațiile pe care mi le
semnalați devin tot mai dure și mai greu de acceptat. Nu mai vorbim doar despre
comentarii răutăcioase, despre atacuri în online sau despre presiuni între
adulți, ci despre copii, despre școală, despre marginalizare, intimidare și
familii care au ajuns să ia decizii dureroase doar pentru a-și proteja copiii (…)”.
Tot pe 6 iulie,
Afanasov a prezentat și cazul unei persoane cunoscute în comunitate, fără să îi
dezvăluie identitatea. Potrivit lui, aceasta ar evita să mai folosească în
public cuvintele „rus” și „rusă”, de teamă să nu fie amenințată sau atacată.
Exemplul este folosit pentru a susține că comunitatea are nevoie de o „organizație” care să documenteze astfel
de situații și să îi reprezinte pe etnicii ruși.
„Dintre toate mesajele primite, aș vrea să evidențiez un
lucru, nemenționând încă cine este, tocmai pentru a proteja această persoană.
Aceasta este o persoană foarte cunoscută în comunitatea noastră și sper că,
dacă va considera potrivit, va spune public prin ce a trebuit să treacă. Esența
mesajului ei este că îi este interzis să folosească cuvintele «rus» sau «rusă»,
că primește amenințări și multă ură, că încearcă uneori să evite anumite
formulări nu pentru că acceptă această presiune, ci pentru că vrea să promoveze
în continuare tradiția rusă așa cum a învățat-o din copilărie: de la familie,
de la educație, de la viața însăși. Este inacceptabil. Este anormal ca unui om
să îi fie frică să spună cine este, de unde este, ce tradiții duce mai departe
și ce amintire păstrează. Este anormal ca oamenii care își păstrează limba,
credința, îmbrăcămintea, obiceiurile și cultura moștenite de la părinți și
bunici să fie rușinați. Nu putem accepta ca identitatea noastră să fie redusă
la tăcere prin frică, ură sau presiune. Și aici, mai clar ca oricând, este
nevoie de o organizație care să poată răspunde în numele comunității, să
colecteze semnale, să le aducă acolo unde este cazul, să protejeze oamenii
atunci când sunt atacați și să ofere un mecanism real pentru adresele, temerile
și problemele noastre”,
scrie el.
Jurnaliştii, acuzaţi
de denaturarea mesajului
După ce postările
sale au început să fie analizate de mai multe publicații, Tudor Feodor Afanasov,
a scris tot mai des pe două dintre conturile sale de Facebook că nu contestă
drepturile acordate de statul român minorităților şi sprijinul din partea
autorităţilor române. Dar susţine în continuare că atmosfera creată după
războiul din Ucraina îi face pe unii etnici ruși să se simtă marginalizați și cere
înființarea unei structuri care să adune și să reclame cazurile pe care le consideră
acte de discriminare.
Rusia amenință Republica Moldova: „Nu vom lăsa fără reacţie declaraţiile antiruseşti”
Miercuri, 15 iulie,
diaconul a cerut un drept la replică după ce G4Media a publicat un articol în
care remarca asemănările dintre mesajele sale despre presupusa „prigoană” împotriva
rușilor și discursul folosit de Vladimir Putin pentru a justifica invazia
Ucrainei, prezentată de Kremlin drept o „operațiune specială” menită să salveze
populația rusofonă din Donețk și Lugansk de un presupus „genocid”.
Afanasov respinge
această comparație și susține că mesajele sale au fost interpretate greșit.
„După cum am anticipat încă de la început, întrebările
adresate de G4Media nu au urmărit, în opinia mea, să înțeleagă cu adevărat
situațiile semnalate de membrii comunității noastre și nici să afle dacă există
cetățeni români care se simt intimidați, marginalizați sau stigmatizați din
cauza identității lor etnice, culturale ori religioase. Articolul publicat
confirmă, din păcate, că interesul principal nu a fost soarta unor cetățeni
români și nici prezentarea echilibrată a problemelor lor, ci identificarea unei
noi modalități prin care o parte a populației să fie catalogată drept
«putinistă», «instrument al Kremlinului» sau purtătoare a unor pretinse
narative străine”, a scris acesta
pe Facebook.
Cine este Tudor
Feodor Afanasov
Tudor Feodor Afanasov
este diacon al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi și conduce Asociația Camera de
Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, organizație pe care a înființat-o
în 2014, chiar în anul în care Rusia a anexat peninsula Crimeea.
La numai câteva luni
după înființarea asociației, Afanasov a luat legătura cu Pravfond (Fundația
pentru Sprijinirea și Protecția Drepturilor Compatrioților care Locuiesc în
Străinătate), organizație finanțată de Rusia, căreia i-a prezentat proiectul și
cu ai cărei reprezentanți a încercat să stabilească o colaborare.
Vă reamintim că în
ultimii ani, Pravfond a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii
Europene, fiind acuzată că acționează ca un instrument de promovare a influenței
Kremlinului în afara Rusiei.
Numele lui Afanasov
apare și în legătură cu Night Wolves („Lupii Nopții”), clubul de motocicliști
apropiat de Vladimir Putin. Deși a declarat că nu știe să existe o filială
oficială a organizației în România şi că nu are nicio legătură cu aceştia, el a
participat încă din 2018 la evenimente organizate la Gura Humorului, unde a
fost proiectat documentarul „Reactorul rus”, prezentat de liderul Night Wolves,
Alexander Zaldostanov.
Imaginea 1/2:
Alexander Zaldastanov si Tudor Afanasov VK Tudor Afasanov jpg
Mai recent, în 2024,
Afanasov apare într-un videoclip distribuit pe rețelele sociale cu watermark-ul
„Night Wolves Romania”, în care conduce o mașină decapotabilă împodobită cu
steagurile Rusiei și României.
Kremlinul acuză Polonia de „rusofobie” după sabotajul feroviar atribuit unor ucraineni
Tot în 2024, Afanasov
a solicitat aproape 93.000 de euro anual pentru înființarea unui centru
destinat, potrivit documentelor consultate de Context.ro, „protecției
drepturilor compatrioților ruși din România”. Nu este, însă, clar dacă
proiectul a primit finanțare, deşi Afanasov a declarat publicației respective
că inițiativa nu a fost aprobată și că centrul nu funcționează.
În noiembrie 2024,
diaconul a participat la Moscova la Adunarea Generală a Compatrioților Ruși din
Străinătate, organizată de fundația Russkiy Mir („Lumea Rusă”), structură
creată pentru promovarea limbii și culturii ruse în afara granițelor țării și
considerată de numeroși analiști unul dintre principalele instrumente de
influență ale Kremlinului.
La reuniune a vorbit
ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, iar Afanasov a urcat pe scenă alături
de Elena Iampolskaia, consilier al președintelui Vladimir Putin și președinta
Consiliului de Supraveghere al fundației.î
Feodor Afanasov, Mihai Lauruc și Elena Aleksandrovna Yampolskaya. FOTO: Cutia Pandorei
În mai 2025, cu
ocazia recepției organizate de Ambasada Federației Ruse la București de Ziua
Victoriei, Tudor Feodor Afanasov a primit Distincția de Onoare a
Compatrioților, acordată de Comisia Guvernamentală a Federației Ruse pentru
Compatrioții din Străinătate. Diploma poartă semnătura ministrului rus de
Externe, Serghei Lavrov.
Feodor Afanasov, cu premiul, la Ambasada Federației Ruse în România. Foto Facebook/ Ambasada Rusiei
Totodată, el a făcut
parte din Comunitatea Rușilor Lipoveni din România până în iulie 2025, când a
fost exclus pentru neplata cotizației. Conducerea organizației a confirmat
informația pentru Context.ro, iar deputatul CRLR, Silviu Feodor, a declarat că
Afanasov nu reprezintă comunitatea și că afirmațiile sale nu exprimă poziția
rușilor lipoveni din România.
