Interacțiunea cu o inteligență artificială poate da o falsă senzație de intimitate. Un specialist explică însă modul în care sunt colectate datele pe care le oferim, pentru ce sunt folosite aceste informații și ce se poate întâmpla cu acestea.
Utilizarea chatboților bazați pe inteligență artificială, precum ChatGPT, Gemini sau Copilot, a devenit ceva obișnuit în zilele noastre. Acestora le sunt solicitate răspunsuri, sugestii sau informații pentru studiu ori muncă, ba chiar le sunt împărtășite problemele personale ale utilizatorilor, precum unui psiholog sau unui prieten apropiat.
Astfel, mulți dintre utilizatori ajung să împărtășească mai multe informații decât își dau seama și decât ar fi cazul. Furnizarea anumitor informații către AI poate deveni o problemă. Tot ceea ce introducem în prompt, inclusiv conversațiile noastre, poate fi stocat, analizat și utilizat ulterior pentru antrenarea modelelor AI viitoare.
Acest lucru implică folosirea unor date personale, preferințe sau comportamente ale utilizatorilor. De aceea, specialiștii avertizează asupra diferenței importante dintre senzația de confidențialitate pe care o avem atunci când interacționăm cu inteligența artificială și modul în care aceste date pot fi ulterior utilizate.
Sfaturile unui specialist
Eusebio Nieva, director tehnic al companiei Check Point Software pentru Spania și Portugalia, specializat în soluții de securitate cibernetică, recomandă să nu partajăm cu AI-ul date private care ne pot identifica, precum CNP, fotografii, adrese sau informații despre sănătatea noastră.
Datele pe care le oferim ajung să fie utilizate pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială, astfel încât versiunile viitoare vor include aceste informații pentru a oferi răspunsuri mai bune.
Cu alte cuvinte, este folosită această informație „istorică”, adică datele pe care le furnizăm, pentru a oferi răspunsuri mai adaptate nevoilor utilizatorului. În schimb, dacă are loc un furt al contului de AI utilizat, infractorii cibernetici ar putea căpăta acces la toate aceste date private.
„Ar trebui să ne gândim ce informații oferim, în ce scop și dacă beneficiul de a le împărtăși cu inteligența artificială este într-adevăr optim pentru noi”.
Tocmai din această cauză, spune Nieva, trebuie „să fim conștienți de pericolul ca inteligența artificială să dețină anumite informații despre noi și să decidem dacă le oferim sau nu”.
De exemplu, dacă alegem să împărtășim datele din actul de identitate, în cazul în care cineva intră în contul nostru, aceste informații ar putea fi folosite pentru furt de identitate sau chiar pentru șantaj, în cazul anumitor informații legate de sănătate.
Chatboții bazați pe inteligență artificială salvează de obicei, în mod implicit, conversațiile purtate cu utilizatorii și creează un istoric al acestora.
Eusebio Nieva explică faptul că, pentru a evita acest lucru, este recomandat să folosim opțiunea de „mod incognito”, în aplicațiile unde aceasta este disponibilă.
Deși istoricul oferă beneficii în ceea ce privește căutările și răspunsurile oferite de aceste aplicații, Nieva avertizează că poate deveni o țintă atractivă și pentru infractorii cibernetici.
„Dacă suntem victimele unui atac de tip phishing și ni se fură parola, atacatorii vor avea acces la toate informațiile din acel istoric. Recomand ca, din când în când, să verificăm ce date sunt acolo și să ștergem o parte sau chiar aproape tot”.
Totuși, chiar dacă sunt șterse, aceste date ar fi fost deja integrate „antrenamentul” respectivului model de AI.
Date personale, expuse trackerelor publicitare ale marilor companii de tehnologie
Potrivit unui studiu recent al Institutului Madrilen de Studii Avansate (Imdea Networks), asistenții bazați pe inteligență artificială, cum ar fi ChatGPT (OpenAI), Claude (Anthropic), Grok (xAI) și Perplexity utilizează diferite tipuri de trackere publicitare aparținând Meta, Google sau TikTok, precum și altor companii. Acestea, la rândul lor, pot expune datele conversațiilor și activitatea utilizatorilor.
Imdea subliniază, de asemenea, senzația de confidențialitate „înșelătoare” oferită de aceste sisteme. Chiar dacă interfața în sine simulează o conversație, în realitate funcționează pe infrastructuri tehnice similare ecosistemului web tradițional, bazate pe colectarea și procesarea datelor prin servicii de analiză și publicitate digitală.
Sursa: Mediafax
