CCR analizează
miercuri două sesizări formulate de președintele Nicușor Dan privind legea
plajelor Mării Negre și cea a ariilor naturale protejate. Șeful statului
susține că prevederile contestate ridică probleme de constituționalitate și pot
afecta protecția mediului.
CCR dezbate miercuri două sesiări depuse de Nicuşor Dan. FOTO: Mediafax
Miercuri, 27 mai,
judecătorii Curții Constituționale sunt chemați să se pronunțe asupra a două
sesizări depuse de președintele Nicușor Dan, care vizează modificări
legislative cu efecte directe asupra administrării plajelor de la Marea Neagră
și asupra modului în care sunt protejate ariile naturale din România.
Legea privind
utilizarea plajelor Mării Negre
Prima dintre
sesizările aflate pe masa Curții vizează Legea pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea
plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, act
normativ contestat de președinte încă din luna noiembrie a anului trecut.
Noua formulă
legislativă prevede posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate asupra
plajelor să ofere în folosință gratuită autorităților administrației publice
locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă
de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic și aflate pe
raza administrativ-teritorială a acestora. Suprafața respectivă ar urma să fie
folosită ca plajă publică.
În sesizarea
trimisă Curții Constituționale, Nicușor Dan susține că prevederea ridică
probleme de constituționalitate, întrucât plajele și falezele maritime fac
parte din domeniul public al statului.
Șeful statului
argumentează că titularul dreptului de proprietate asupra acestor terenuri este
statul român, având în vedere că faleza și plaja mării sunt incluse în lista
bunurilor care aparțin domeniului public al statului. În plus, președintele
atrage atenția că autoritățile administrației publice locale nu se încadrează
în categoria instituțiilor de utilitate publică și, prin urmare, nu ar avea
capacitatea legală de a primi în folosință gratuită astfel de terenuri.
Din această
perspectivă, președintele apreciază că prevederea prin care administrațiile
locale ar putea primi până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop
turistic contravine articolului 136 alineatul 4 din Constituție, care
stabilește regimul juridic al bunurilor aflate în proprietate publică.
Legea privind
ariile naturale protejate
Tot în luna
noiembrie a anului trecut, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională și în
legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile
privind evaluarea impactului asupra mediului.
El consideră că
actul normativ ridică probleme serioase de constituționalitate și intră în
contradicție cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii
Europene, în special în ceea ce privește protecția biodiversității și evaluarea
efectelor asupra mediului în cazul unor investiții majore.
„Am semnat sesizarea către Curtea Constituţională în
legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al
evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică
probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat
membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor
protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte
energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de
interes pentru securitatea naţională”, a transmis președintele pe Facebook.
Potrivit
argumentelor prezentate în sesizarea de neconstituționalitate, legea ar încălca
dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat prin articolul 35 din
Constituție, și ar intra în conflict direct cu legislația europeană privind
protecția habitatelor naturale și evaluarea impactului asupra mediului.
Președintele
avertizează că directivele europene nu permit derogări generale sau automate
pentru proiecte energetice ori militare și că eliminarea evaluărilor de mediu
și a măsurilor compensatorii impuse de Uniunea Europeană ar putea reduce
semnificativ nivelul de protecție a biodiversității.
În plus, șeful
statului susține că adoptarea unor astfel de măsuri ar putea expune România
riscului declanșării unei proceduri de infringement din partea instituțiilor
europene.
„Independenţa energetică a ţării noastre este un obiectiv
deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă,
iar România are obligaţia constituţională şi europeană de a proteja patrimoniul
natural şi de a garanta fiecărui cetăţean dreptul la un mediu sănătos.
Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanţii ar însemna un regres
legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, spune președintele.
