Șoferii care circulă prea încet pe
autostrăzi și pe celelalte drumuri publice sunt adesea ținta flashurilor și a
gesturilor agresive. Ei pot fi și amendați dacă merg nejustificat sub limita
minimă stabilită pe anumite tronsoane.
Pe autostrăzi nu pot circula vehiculele care nu pot depăși 50 km/h. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Autostrăzile și numeroase drumuri naționale din România au devenit frecvent un teren de încercare a nervilor șoferilor. Mulți se declară deranjați de comportamentul agresiv al celorlalți conducători auto, de manevrele riscante la care asistă și de românii prea grăbiți, care circulă cu viteze mari și îi pun în pericol pe ceilalți participanți la trafic.
Teste de nervi pe drumurile României
Alții nu îi iartă nici pe șoferii care circulă prea încet, mai ales atunci când aceștia ocupă banda a doua a autostrăzii, deși banda din dreapta este liberă. Flashurile și claxoanele sunt folosite adesea pentru a-i avertiza pe cei acuzați că încurcă circulația, iar în unele cazuri aceștia ajung ținta ironiilor sau a agresiunilor verbale.
În discuțiile de pe rețelele de socializare mulți români s-au plâns că au întâlnit adesea șoferi care îl presau să elibereze banda a doua, chiar și atunci când circulau în coloană sau depășeau alte mașini.
„Stai între TIR-uri pe banda întâi sau cu minimum 150 km/h pe banda a doua. Nu poți? Mașina nu duce? Nu ai sânge? Flash și semnal! Am pățit nu o dată sau de două ori, ci constant, pe toată autostrada până la Focșani”, a relatat un șofer, pe Reddit.
Altcineva a reclamat că, atunci când banda întâi este ocupată de mașini care circulă cu aproximativ 70 km/h, nu poate reveni imediat în dreapta doar pentru a face loc unei mașini care vine din spate cu 150 km/h.
„Dacă pe banda întâi se merge cu 70 și eu pe banda a doua cu 100, de ce îmi dai tu, care vii din spate cu 150, flashuri să mă dau la o parte? Ca să încetinesc la 70 și să trec în spatele camionului? Apoi să stau să revin la 100 pe banda a doua și iar să vină altul din spate?”, întreba acesta.
Alți utilizatori reclamă însă și depășirile foarte lente, care duc la formarea coloanelor.
„Și cel care merge cu 92 km/h vrea să depășească TIR-ul care merge cu 90 și face asta fără să-i treacă prin cap că ar putea să accelereze puțin. Așa se formează coloana”, notează alt internaut.
Mersul prea încet poate aduce amenzi șoferilor în anumite condiții.
Viteza minimă obligatorie pe autostradă și drum expres
Codul rutier nu stabilește o viteză minimă generală de circulație pe autostrăzi și drumuri expres. Pragul de 50 km/h menționat de lege se referă la vehiculele care pot folosi aceste șosele, nu la viteza cu care trebuie să se deplaseze permanent șoferii.
„Pe autostrăzi și pe drumurile expres este interzisă circulația vehiculelor care, prin construcție sau din alte cauze, nu pot depăși viteza de 50 km/h”, arată articolul 74 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Astfel, un autoturism care poate depăși 50 km/h are dreptul să circule pe autostradă, chiar dacă, din cauza aglomerației, a vremii nefavorabile, a unui accident sau a lucrărilor, se deplasează temporar cu o viteză mai mică. Regula nu trebuie confundată cu existența unei limite minime obligatorii de 50 km/h.
Viteza minimă obligatorie pe alte tipuri de drumuri
Nici pe drumurile naționale, județene sau locale nu există o viteză minimă valabilă automat pentru toate tronsoanele. O asemenea limită trebuie impusă prin semnalizare rutieră.
Șoferul este obligat să respecte viteza minimă înscrisă pe indicator numai atunci când condițiile de trafic și de siguranță îi permit acest lucru. Reducerea vitezei poate fi justificată de ambuteiaje, ceață, polei, ploaie puternică, accidente, lucrări ori obstacole aflate pe carosabil.
Codul rutier prevede, de altfel, că fiecare conducător auto trebuie să își adapteze viteza la condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în siguranță.
Cum arată indicatorul de viteză minimă
Indicatorul „Viteză minimă obligatorie” este rotund, are fond albastru și prezintă cu alb valoarea vitezei minime. El face parte din categoria indicatoarelor de obligare prevăzute de Regulamentul de aplicare a Codului rutier.
Indicatorul care arată limita minimă de viteză. SURSA: Poliția Română
„Atunci când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificația lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate”, arată Regulamentul de aplicare a Codului rutier. Astfel, dacă semnul este montat deasupra unei anumite benzi, viteza minimă obligatorie se aplică doar vehiculelor care circulă pe aceasta.
Semnul nu trebuie confundat cu indicatorul care stabilește viteza maximă, acesta din urmă având fond alb și margine roșie.
Amenda pentru șoferii care circulă prea încet
Șoferii pot fi sancționați dacă se deplasează nejustificat cu cel puțin 10 km/h sub limita minimă indicată de indicatoarele rutiere.
„Conducerea unui autovehicul în mod nejustificat cu o viteză cu cel puțin 10 km/h sub limita minimă obligatorie stabilită pe tronsonul de drum respectiv” constituie contravenție, potrivit articolului 99 din Codul rutier.
Fapta este sancționată cu amendă din clasa I, adică două sau trei puncte-amendă. De la 1 iulie 2026, un punct-amendă valorează 216,25 lei, după majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei prin HG nr. 146/2026, arată Brigada Rutieră, citată de AGERPRES. Astfel, amenda este cuprinsă între 432,50 și 648,75 lei.
Astfel, dacă pe un tronson este indicată o viteză minimă de 60 km/h, șoferul poate fi sancționat dacă circulă nejustificat cu 50 km/h sau mai puțin. Reducerea vitezei poate fi însă justificată de condițiile meteo, de trafic, de lucrări sau de alte împrejurări care impun conducerea prudentă.
