Am ajuns în Abruzzo, Italia, cu doar două zile la dispoziție și o listă de sate medievale prea lungă ca să o pot acoperi pe toată. Pe ultima sută de metri m-am decis pentru Pacentro și Sulmona, două opriri care se leagă bine cu transportul public dacă îți planifici autobuzele și trenurile.
Pacentro
Pacentro e un sat medieval pe coasta muntelui Morrone, în Parco Nazionale della Majella, în Abruzzo, Italia. E faimos pentru două lucruri: trei turnuri vechi care se văd de la distanță și faptul că de acolo a plecat bunicul Madonnei, Gaetano Ciccone, către Statele Unite la începutul secolului XX. Nu m-am gândit niciodată la originile cântăreței, dar sătucul ăsta medieval e super drăguț și merită mai mult decât o singură referință biografică.
Avionul meu a aterizat pe la 8 dimineața în Pescara și tot programul s-a potrivit bine cu vizita, așa că am avut destul timp pentru autobuz, tren, încă un autobuz și o plimbare prin sat. Pacentro se poate vizita cu transport public, dacă îți organizezi timpul atent, fiindcă autobuzul de la Sulmona circulă doar de câteva ori pe zi.
Castello Caldora
Am coborât din autobuz la intrarea în sat și am luat-o pe jos. Prima oprire: Castello Caldora, cunoscut și drept Castello Cantelmo-Caldora. Castelul are origini medievale și a fost extins și fortificat de-a lungul secolelor. A aparținut mai multor familii nobile, printre care Cantelmo și Caldora, mari proprietari ai regiunii în secolele XIV și XV. După ce mai multe lupte pentru turnuri, castelul a fost vândut primăriei pentru suma simbolică de 10.000 de lire, în anul 1957.
Din castel se mai văd azi trei turnuri masive și o curte interioară restaurată, dar are un turn înalt cu o priveliște panoramică superbă spre vale și spre munți. La vizita mea a alternat o ploaie măruntă cu soare cu nori și iar picături, dar exact din cauza asta am prins niște imagini frumoase.
Lucruri utile: intrarea costă 2.5 euro și se plătește doar cash. Castelul e deschis între 10 și 17.
Belvedere Pacentro
De la castel, dacă vrei să privești satul de la distanță, poți continua plimbarea pe șosea până la un punct informal de belvedere. De acolo se văd cele trei turnuri și casele lipite de munte, cu valea în spate. Merită ocolul.
I Canali, vechea spălătorie publică
I Canali, sau Antico Lavatoio Pubblico pe denumirea oficială, e o veche spălătorie comunală în care femeile satului veneau să își spele rufele. Acum apa nu mai curge, dar locul e păstrat și are panouri explicative care te ajută să înțelegi cum funcționa viața satului în jurul ei. Era un punct social, nu doar utilitar.
Preta Tonna
Preta Tonna e o piatră grea, rotundă, legată de o tradiție locală: bărbații satului o ridicau ca probă de forță, parte dintr-un obicei vechi păstrat până azi sub forma unei competiții anuale. Acum stă pe o stradă din centru și se lasă fotografiată.
Centrul istoric din Pacentro
Pacentro e mic, se vizitează în două ore, dacă nu iei masa de prânz acolo mai multe lucruri nu ai ce face. Dar e liniștit și se făceau lucrări la multe clădiri istorice. Ce limbă credeți că vorbeau muncitorii? Pont: limba lor se înrudește cu italiana 🙂 Da, româna. Sunt mulți români care lucrează în construcții în Abruzzo, o regiune cu emigrație istorică ridicată și forță de muncă venită din afară.
Dacă vrei să mănânci ceva pe loc, sunt câteva opțiuni mici. Taverna dei Caldora, în centru, propune mâncare tradițională abruzzeză, inclusiv arrosticini, frigăruile de oaie specifice regiunii. Pentru o pauză rapidă, cafeneaua centrală din piațeta principală e suficientă.
Cum ajungi în Pacentro
Varianta cu transport public arată așa. Am luat autobuzul de la aeroportul din Pescara până în Pescara Centrale (1.4 euro, poți plăti cu cardul în autobuz), de acolo trenul până în Sulmona (7.9 euro), iar de lângă gara din Sulmona un autobuz care merge până în Pacentro.
Autobuzul Sulmona–Pacentro circulă doar de câteva ori pe zi. Între tren și următoarea plecare a autobuzului am avut o oră și jumătate de așteptat, am folosit timpul ca să mănânc ceva în cafeneaua gării.
Biletele se iau fizic de la cafeneaua gării (5 euro două bilete) sau plătești în aplicația TUA Abruzzo, disponibilă pe Google Play și App Store. Am avut o eroare la înregistrare în aplicație, am crezut că pot lua biletul în autobuz, dar când a sosit mașina am aflat că nu se poate și m-am panicat o clipă că îl ratez după ce așteptasem atât. Șoferul m-a așteptat să îmi cumpăr biletele fizice. În aplicație prețul era 2.3 euro per bilet, deci e mai ieftin dacă reușești să te înregistrezi.
Autobuzul ajunge în 20 și ceva de minute în Pacentro, iar priveliștea de pe drum e frumoasă, când te apropii de Pacentro îl zărești cocotat pe deal, cu munții în spate.
La întoarcere erau curse la 14.22 și 14.55, după care urma o pauză lungă, iar următorul autobuz pleca abia pe la 19. Eu l-am prins pe cel de 14.22. Pentru orarul actualizat verifică pe site-ul TUA Abruzzo, tuabruzzo.it.
Sulmona
Sulmona e orașul în care s-a născut Publius Ovidius Naso, în 43 î.Hr. S-a născut printre munți și a murit în Tomis, Constanța, pe malul Mării Negre, exilat de împăratul Augustus în anul 8 d.Hr. pentru un motiv pe care nici el nu îl explică complet în Tristia. Interesant destin.
Totul în Sulmona e despre Ovidiu: statuia lui în Piazza XX Settembre, strada Corso Ovidio care taie orașul, magazine, ghiduri, cărți. Pe lângă asta, orașul e interesant și pentru un apeduct medieval din secolul XIII, gotic și bine păstrat, ridicat în Piazza Garibaldi. De la el privești munții care încă mai aveau pete de zăpadă în vârf când am fost eu.
Sulmona e și capitala confetti, bomboanele cu migdale învelite în zahăr colorat folosite la nunți și aniversări în toată Italia. Cea mai cunoscută fabrică e Confetti Mario Pelino, deschisă din 1783, cu muzeu propriu pe care îl poți vizita.
Dacă vrei să iei masa în oraș, sunt câteva opțiuni clasice. Hostaria dell’Arco, în centru, pentru mâncare abruzzeză tradițională, inclusiv arrosticini și paste alla chitarra. Pentru o pauză cu vedere la apeduct sunt mai multe cafenele în Piața Garibaldi. Vinul de încercat e Montepulciano d’Abruzzo, roșu local, robust, care merge cu aproape orice mâncare din regiune.
Și încă o legătură neașteptată cu acasă: Valle Peligna, valea în care stă Sulmona, e o zonă recunoscută pentru cultivarea caisului. În România există un soi numit „cais de Sulmona„, o varietate cunoscută de pomicultori, derivată după material genetic adus din zonă. Confetti și caise, două lucruri identitare ale orașului.
Nu e nevoie să stai foarte mult în Sulmona, orașul se vizitează ușor în 1-2 ore.
Cum vizitezi Sulmona și Pacentro
Tren din Pescara până în Sulmona, apoi autobuz Sulmona–Pacentro. Gara din Sulmona nu e centrală, e la marginea orașului, așa că la întoarcerea din Pacentro am mers pe jos peste un kilometru până la gară.
Cazare Abruzzo Italia
Am avut cazare în Giulianova, lângă Pescara, la Ostello e Camere Private Prima Luce Foresteria. E un hostel într-o mănăstire activă, camerele sunt cele în care pe timpuri stăteau călugării, probabil sunt mult mai puțini acum. Din Sulmona am luat un tren direct până acolo, 12.7 euro.
