La aproape 3 luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, România funcționeză cu un guvern cu puteri limitate. După eșecul învestirii guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan nu a făcut încă o nouă nominalizare, deși a convocat mai multe runde de consultări, inclusiv informale, cu partidele parlamentare. Situația a alimentat acuzații potrivit cărora șeful statului ar încălca Constituția prin tergiversarea procedurii și prin modul în care gestionează negocierile politice. Pentru a lămuri ce spune, în realitate, Legea fundamentală și câtă libertate de acțiune are președintele într-un asemenea context, „Adevărul” a analizat subiectul împreună cu Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.
Nicușor Dan nu a mai nominalizat un nou premier FOTO: Inquam Photos
Există un termen în care președintele trebuie să desemneze un premier?
Principala acuzație adusă lui Nicușor Dan este că prelungește negocierile peste orice limită rezonabilă. Augustin Zegrean spune însă că Legea fundamentală nu stabilește niciun termen pentru etapa consultărilor și a desemnării candidatului la funcția de prim-ministru.
„Constituția nu stabilește un termen în care trebuie format noul Guvern. În schimb, stabilește termene foarte scurte pentru etapele de după desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, ceea ce arată că legiuitorul a gândit procedura ca una care trebuie parcursă rapid”, a explicat Augustin Zegrean.
Tot Constituția stabilește și modul în care trebuie desfășurate consultările dintre președinte și partidele parlamentare, în funcție de existența sau nu a unei majorități parlamentare.
„Președintele poartă consultări cu partidele reprezentate în Parlament. Dacă există un partid care deține majoritatea absolută, adică 50% plus unu din mandate, consultările au loc cu acel partid, iar premierul desemnat provine de acolo. Dacă nu există o astfel de majoritate, președintele discută cu toate partidele parlamentare și desemnează persoana pe care o consideră capabilă să formeze o majoritate”, a subliniat fostul președinte al Curții Constituționale.
Este obligat președintele să accepte propunerea partidelor?
În ultimele săptămâni, PSD și alianța PNL-USR-UDMR au venit la consultări cu propriile propuneri de premier, însă Nicușor Dan a refuzat până acum să le nominalizeze. Augustin Zegrean spune că șeful statului nu este obligat de Constituție să accepte candidatul propus de partide.
„Constituția nu îl obligă pe președinte să țină cont de propunerile partidelor. Rolul său este să își formeze o opinie în urma consultărilor și să desemneze persoana care are cele mai mari șanse să obțină sprijinul Parlamentului”, a explicat Augustin Zegrean.
În schimb, după momentul desemnării, Constituția impune un termen clar pentru continuarea procedurii.
„După desemnare, candidatul la funcția de prim-ministru are la dispoziție zece zile pentru a se prezenta în Parlament cu lista Guvernului și programul de guvernare și pentru a solicita votul de învestitură”, a subliniat fostul președinte al Curții Constituționale.
Înseamnă negocierile prelungite o încălcare a Constituției?
Deși actuala criză guvernamentală este una dintre cele mai lungi din ultimii ani, Augustin Zegrean consideră că simpla durată a negocierilor nu este suficientă pentru a concluziona că președintele a încălcat Legea fundamentală.
„Nu aș spune că președintele încalcă Constituția doar pentru că negocierile durează mai mult. Constituția îi cere să înțeleagă cum se poziționează partidele și dacă există o majoritate care poate susține un Guvern. Fiecare își exprimă punctul de vedere în cadrul consultărilor, iar președintele trebuie să decidă pe baza acestor discuții”, a explicat Augustin Zegrean.
Cu alte cuvinte, apreciază fostul președinte al Curții Constituționale, evaluarea șanselor de formare a unei majorități parlamentare face parte din atribuțiile constituționale ale șefului statului.
Când poate fi suspendat un președinte
Pe fondul acuzațiilor lansate în spațiul public, au apărut și apeluri la suspendarea președintelui. Augustin Zegrean atrage însă atenția că aceasta este cea mai severă sancțiune constituțională și poate fi folosită doar în situații excepționale.
„Suspendarea președintelui este o soluție extremă. Se recurge la ea doar atunci când nu mai există alte soluții și atunci când există motive serioase de încălcare a Constituției”, a subliniat fostul președinte al Curții Constituționale.
Fostul șef al CCR amintește că România a mai trecut prin astfel de proceduri.
„România a avut până acum trei proceduri de suspendare a unui președinte. În unul dintre cazuri, Curtea Constituțională a constatat că au existat încălcări ale Constituției, însă a apreciat că acestea nu aveau gravitatea necesară pentru a justifica suspendarea din funcție. Într-o astfel de situație, punctul de vedere al Curții Constituționale este important și util, chiar dacă decizia finală aparține Parlamentului”, a explicat Augustin Zegrean.
Va ieși România din blocaj?
În opinia lui Augustin Zegrean, actuala criză se va încheia printr-o soluție politică și nu prin suspendarea președintelui sau organizarea unor alegeri anticipate.
„Nu cred că tergiversarea formării Guvernului va avea un alt deznodământ decât constituirea unei majorități și învestirea unui nou Cabinet. Parlamentul este cel care decide, prin vot, dacă Guvernul primește încrederea necesară”, a explicat Augustin Zegrean.
Fostul președinte al Curții Constituționale spune că interesul parlamentarilor este să evite o nouă rundă de alegeri.
„Nu cred că parlamentarii își doresc alegeri anticipate. O nouă campanie electorală înseamnă un risc foarte mare pentru mulți dintre ei, iar o parte nici nu sunt siguri că ar mai obține un nou mandat”, a subliniat fostul președinte al Curții Constituționale.
În concluzie, Zegrean consideră că actualul impas va fi depășit prin negocieri între partide și prin formarea unei majorități parlamentare.
„Din acest motiv, cred că până la urmă va exista o soluție politică pentru formarea Guvernului. Interesul parlamentarilor este ca Legislativul să își continue mandatul, nu să se ajungă la alegeri anticipate”, a explicat Augustin Zegrean.
Criza guvernamentală
Criza guvernamentală a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, adoptată cu 281 de voturi, după ce PSD și-a retras sprijinul și a votat alături de AUR.
Pe 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, însă acesta și-a retras candidatura 10 zile mai târziu. În aceeași zi, șeful statului l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea, însă Cabinetul propus de acesta nu a obținut votul de învestitură al Parlamentului pe 22 iunie, când a strâns doar 189 de voturi, sub cele 233 necesare.
De atunci, președintele a convocat mai multe runde de consultări cu partidele parlamentare, ultima pe 13 iulie, fără să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
Întârzierea a generat numeroase acuzații în spațiul public. Fosta judecătoare Viorica Costiniu a susținut că șeful statului își depășește atribuțiile constituționale prin implicarea în stabilirea componenței Executivului, iar Toni Neacșu, fost membru CSM, a apreciat că lipsa unei noi nominalizări îl plasează pe președinte „în afara Constituției României”.
La rândul său, fostul președinte Traian Băsescu a afirmat că Nicușor Dan nu are atribuția constituțională de a condiționa desemnarea premierului de existența unei majorități.
Nu în ultimul rând, AUR a anunțat începerea demersurilor de suspendare a șefului statului. Printre motivele care stau la baza acestui demers, precizează AUR, se numără „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României, dar și refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”.
