Pentru prima probă a Evaluării Naționale 2026, unii elevi au călătorit zeci de kilometri până la centrul de examen. Subiectele, simple la prima vedere, s-a dovedit că au avut și capcane. Pe deasupra, au fost probleme și la scanarea lucrărilor, elevii fiind obligați să aștepte peste timpul estimat.
Prima probă a examenului de Evaluare națională 2026, cea la Limba și literatura română, a fost cu peripeții în foarte multe școli, spre finalul acesteia platforma informatică în care se încarcă lucrările punându-le profesorilor probleme.
Pentru elevii care au ieșit din sală după scurgerea a jumătate din timpul alocat probei (proba a avut două ore, iar elevii au putut să predea lucrarea după o oră și să părăsească sala) lucrurile au decurs fără probleme. Cei care au vrut să fructifice la maximum timpul avut la dispoziție s-au trezit în schimb că nu pot părăsi așa de repede sala, pentru că după scanarea lucrării aceasta trebuie încărcată în platformă, iar elevul trebuie să confirme că în platformă este lucrarea lui. Acest pas le-a dat de furcă multor membri ai comisiei, care s-au trezit puși în fața unei decizii pentru care au avut nevoie de îndrumări: să le permită elevilor să plece, urmând ca lucrarea lor să fie încărcată ulterior, sau să-i rețină în sala de examen până când platforma digitală „cooperează”.
Întârzierea elevilor le-a dat foarte mari emoții și părinților adunați pe lângă școli, care la început n-au știut ce se întâmplă, ulterior alți elevi explicând de unde întârzierea. „Dar ce fac de nu mai ies?”, s-au trezit întrebându-ne unii pe alții zeci de părinți adunați în curtea unei școlii gimnaziale din Slatina. Și-au făcut griji pe de o parte gândindu-se la emoțiile copiilor, iar pe de alta la condițiile din clase, neștiind dacă în săli sunt mijloace care să combată temperatura ridicată.
„Ușor. De cum am văzut că e rezumatul am răsuflat ușurați”
Absolvenții de clasa a VIII-a, 148.268 înscriși în examen la nivel național și cu 4.551 mai puțini prezenți în săli la prima probă, au evaluat, aproape în unanimitate, că „subiectele au fost mai ușoare decât la simulare”.
„De cum am văzut că e rezumatul am răsuflat ușurați, toți din sală”, a spus o elevă. După care a început să-și analizeze, punct cu punct, împreună cu profesoara și colegii care, la fel ca ea, încheiaseră proba, prestația, pe baza subiectelor pe care părinții le aveau deja printate de pe Internet, înainte de încheierea probei.
Iar de aici lucrurile au început să se nuanțeze. De la „a fost ușor, mai ușor decât la simulare” și „subiectele au fost simple”, lucrurile s-au complicat atunci când profesoara le-a atras atenția asupra anumitor „capcane”.
„A fost foarte ușor. Gramatica a fost ușoară”, a spus Florin. Un singur exercițiu l-a pus pe gânduri, cel în care se cerea să menționeze valoarea morfologică a unor cuvinte. Rezumatul pe care l-au avut de făcut la subiectul de care se temeau i-a surprins plăcut. „Am crezut că e liric. Învățasem la liric”, a mai spus elevul. Proba de la Matematică, pe care elevii o vor susține miercuri, îi dă emoții mai mari și-l face să se teamă că ar putea fi obligat să-și schimbe opțiunea în ceea ce privește liceul vizat.
Zeci de părinți și-au așteptat copiii să iasă din sala de examen FOTO: Alina Mitran
Irinei subiectele i s-au părut de nivel mediu. „Nici foarte dificil, nici foarte ușor. Comparativ cu simularea a fost mai ușor. Au fost anumite capcane, ca la orice simulare, ca la orice Evaluare Națională, însă nimic să mă pună în dificultate. Cred că peste 9.00 voi avea, undeva la 9.60, pe acolo. Nu știu cât se va scădea pe redactare, fiecare profesor cum vede, cum corectează”, a spus eleva. A învățat foarte mult, nu doar în clasa a VIII-a, ci de-a lungul celor patru ani de gimnaziu. A făcut foarte multe teste cu subiecte pe tiparul examenului, iar obiectivul ei este să ia note cât mai apropiate de 10.00, pentru că vizează clasa de Științele Naturii de la un liceu foarte bun din Slatina, iar acolo concurența este mare. Visul său este să devină medic.
Chiar dacă nu a susținut proba, pentru că rezultatele obținute de-a lungul anilor de gimnaziu la olimpiade îi permit să fie admis fără examen, cu nota maximă, Andrei Ioțu, absolvent al Școlii „Eugen Ionescu”, a venit să-și susțină colegii. A văzut subiectele, i-au plăcut, însă nu este sigur că ar fi reușit să le rezolve fără greșeală, a spus Andrei.
Cinci elevi de clasa a VIII-a într-o localitate în care altădată funcționau trei școli gimnaziale
Cinci elevi care au învățat în clasa a VIII-a alături de colegii lor din clasa a VI-a, pentru că numărul mic de elevi nu mai permite organizarea de clase de sine stătătoare, au venit de la Școala Gimnazială Cungrea, de la peste 30 de kilometri, să susțină examenul la Slatina.
Directorul școlii, Ioan Lică, spune că elevii au învățat în regim simultan încă din clasele primare. „În acest an am avut clasa pregătitoare cu a II-a – o clasă și celelalte trei o altă clasă. Avem două clase la primar și două la gimnaziu, 56 de elevi în total. Din cei cinci elevi (n. red. – absolvenți de clasa a VIII-a), doi vor avea peste 7 la Limba Română și peste 6 la Matematică, iar ceilalți trei probabil note mai mici”, a precizat directorul. Elevii care nici la simulări nu au obținut note mari au în plan să se înscrie la un liceu tehnologic din Drăgășani, în județul vecin. „Au venit cei de acolo, au făcut promovare, ne-au prezentat oferta și elevii chiar sunt încântați de mecanică”, a adăugat directorul.
Cu peste 35 de ani în urmă, în Cungrea funcționau trei școli gimnaziale și șapte școli primare, plus cinci grădinițe. Numărul copiilor a scăzut constant iar astăzi este o singură școală, reabilitată, dotată, dar care duce lipsa elevilor. Deși situația pare dramatică, directorul școlii, învățător, spune că și-a început cariera, înainte de 1990, într-o școală de lângă orașul Balș predând la dublu-simultan, adică elevii claselor I-IV învățau într-o singură clasă. Peste ani a reușit să ajungă în localitatea natală, Cungrea, unde lucrurile erau la polul opus, fiecare sat din cele șapte beneficiind de școală proprie, iar efectivele de elevi erau semnificative.
Între timp, consătenii săi au găsit locuri de muncă bine plătite în Drăgășani, unde au primit și locuințe, așa că mulți și-au mutat familiile acolo, astăzi Cungrea, altfel o localitate cu peisaje de vis, îmbătrânind ca mai toate satele din România.
„Din localitate, aproximativ șapte-opt copii merg la școală în Drăgășani. Părinții au posibilități și-i ia când pleacă la lucru. Păcat, pentru că avem o școală super-dotată, mai avem să aducem copii. Când aveam materialele acelea didactice pe demi-carton, scrise, desenate de învățător, erau copii, iar acum, când avem tot ce ne trebuie…”, a mai spus directorul. Prin PNRAS copiilor li s-a asigurat și un sandviș la școală, au mers și în două excursii în anul școlar care tocmai s-a încheiat, dotările în școală sunt de invidiat, școala are profesori calificați, însă pentru scăderea populației școlare nu s-a găsit antidot.
În aceeași situație sunt multe alte școli mici, care își transportă în această perioadă elevii la centre de examen situate la zeci de kilometri distanță. În Olt au fost organizate 24 de centre de examen, fiind alese școli dotate cu aparatură de înregistrare audio-video în toate sălile de clasă și personal care are experiența examenelor și concursurilor organizate, pentru a răspunde cerințelor de examen. „Am vrut să beneficieze toți elevii de aceleași condiții, din toate punctele de vedere”, a precizat inspectorul școlar general-adjunct al IȘJ Olt, prof. Mihaela Pirnă, președinta Comisiei Județene de Examen pentru Evaluarea Națională.
Directorul școlii din Cungrea și-a însoțit elevii la examen FOTO. Alina Mitran
Pentru organizarea unui centru de examen în care să susțină probele cinci elevi ar fi fost nevoie de minimum 11 persoane. Directorii școlilor cu efective mici și-au putut în schimb alege școala la care să-și ducă elevii la examen, iar transportul se face cu microbuzul școlar.
În județul Olt au fost înscriși pentru a susține Evaluarea Națională 2.566 de elevi, iar 168 dintre aceștia au lipsit la prima probă.
