Cultivatorii din „patria lubeniței” și-au diversificat oferta, iar pe lângă pepenele verde de Dăbuleni cultivă, pe suprafețe în creștere de la an la an, și specialități. Pepenele verde cu miez galben și pepenele fără sâmburi câștigă teren, fiind solicitate în special de către supermarketuri.
Pepenii-specialități ajung de la Călărași în două mari rețele de magazine FOTO: Ionelia Nucă
Primul este mai aromat, are coaja mai subțire și textură crocantă și pentru el producătorii primesc un preț mai bun decât pentru pepenele verde obișnuit. Pepenele fără semințe, care are și anumite secrete la cultivare, câștigă și acesta teren, sute de tone plecând din Călărași, județul Dolj, din ferma lui Eugen Cojocaru, către două rețele de supermarketuri din țară.
Pentru „specialități”, planul de cultură se face împreună cu reprezentanții magazinelor cu un an înainte, explică producătorul Eugen Cojocaru.
„Estimăm niște cantități, dar sunt plus sau minus. Mai tot timpul sunt minus”, explică fermierul, pentru „Adevărul”. Nu rămâne însă cu marfa nevândută, pentru că ce nu ajunge în supermarket se vinde cu succes pentru piață.
Pepenii din categoria „specialități” îi cultivă de câțiva ani, de când lucrează direct cu hipermarketurile, și a crescut în fiecare an suprafața. „Am pornit de la un hectar și am ajuns la 50 de hectare doar cu pepeni”, adaugă fermierul, explicând că pe lângă pepeni, de toate felurile, mai cultivă cartofi pe 148 de hectare – și timpurii, în sistem protejat, dar și „la rece” -, dar și alte legume (ceapă, morcovi, varză etc.), în total exploatând 300 de hectare.
„Noi am ales varianta aceasta, să ne apropiem de supermarket și să distribuim astfel”, a detaliat Eugen Cojocaru. „Când mergi la un market trebuie să știi ce faci, că dacă te duci – domnule, am și eu 50 de ari de nu știu ce – ești nesemnificativ pentru ei, nici nu te bagă în seamă. De patru ani nu mă mai doare capul, am contracte”, mai spune fermierul care livrează mii de tone de produse anual.
Terenul exploatat este o parte în proprietate, o parte arendat, iar o altă parte, pentru care proprietarii nu au dezbătută succesiunea, în chirie.
Eugen Cojocaru va livra pepeni până în toamnă, în funcție de condițiile din contract. Pentru una dintre rețelele de magazine livrările de pepeni se încheie în septembrie, pentru cealaltă se merge chiar până la început de iarnă. În anii trecuți a livrat și pentru export, în special cartofi, în Ucraina și Polonia, și așteaptă vești și pentru anul acesta, dar pentru pepeni.
„Lângă pepenele fără semințe pun două rânduri din cel normal”
Pepenele verde cu miez galben se vinde bine în supermarket dar încă nu este foarte cunoscut în piețele de en-gros. Pentru pepenele fără semințe e nevoie de ceva experiență.
Pepenele verde cu miez galben este și mai dulce decât lubenița obișnuită FOTO: Adevărul
„Lângă pepenele fără semințe pun două rânduri din cel normal, altfel nu fructifică. Cel fără semințe este puțin mai crocant, dar gustul este tot acolo (n. red. – ca cel al lubeniței normale). Cel cu miez galben este dulce rău. Are un brix (n. red. – brix-ul reprezintă unitatea de măsură pentru conținutul de zahăr din pulpă) foarte mare, peste pepenele normal, cred că are 3-4 puncte peste. Dacă cel normal ajunge la un 14-15, cel cu miez galben ajunge la 18”, explică fermierul.
Din totalul de 50 de hectare cultivate cu pepeni, pe cinci hectare sunt pepeni verzi cu miez galben, iar pe alte trei hectare a cultivat pepeni fără semințe. A optat să nu crească foarte mult suprafața cultivată cu pepeni fără semințe pentru că a observat că spre mijlocul sezonului scade interesul pentru acest tip de marfă. „Când scad mult prețurile, ajung la 1 leu/kg, oamenii se uită să ia cel mai mare pepene, iar cel fără semințe nu e atât de mare”, explică fermierul.
„Vindem mai ieftin ca acum 4-5 ani. Cu speranța că o fi la anu’ mai bine ne rupem oasele și îmbătrânim muncind”
Producătorul de pepeni din Călărași ține să spulbere și teoriile care se tot propagă pe Internet, susținând că fermierii români folosesc cu mult mai puține produse fitosanitare decât fermierii din alte țări, iar asta pentru că nu-și permit, în primul rând, să suporte costurile. „Credeți-mă că vindem mai ieftin ca acum 4-5 ani. Luăm motorina cu 10 lei/litru. Eu am asigurată piața, e adevărat, dar la un moment dat te cam saturi, vrei să și câștigi. Zici că – hai, că o fi la anu’ mai bine, dar numai cu speranța că o fi la anu’ mai bine noi ne rupem oasele și îmbătrânim muncind”, subliniază fermierul.
Pentru pepenele verde normal primește la această dată 2,4 lei/kg, un preț foarte mic, e de părere fermierul, iar unul dintre motive are legătură cu importurile masive din Grecia, de la debut de sezon. „Pe noi ne aliniază cu Grecia, asta e prost”, arată producătorul din Călărași. În ciuda contractelor, sunt perioade în care nu poate livra pe măsura situației din teren, pentru că magazinul nu-i face comenzi atât de mari. Marele său avantaj este că, de-a lungul anilor, și-a construit, din resurse proprii, trei depozite.
Pepenele verde fără semințe este și acesta vândut bine în supermarket FOTO: Adevărul
„Am unul cu temperatură controlată și două doar depozitare. Pe aici nu are nimeni. Noi avem și mașină de ambalat cartofii, trebuie să-i dai la market ambalați la sac. (…) Nimic pe fonduri europene, doar cu resurse proprii, cu împrumuturi. Făcusem și eu anul acesta un proiect, să mai fac un depozit mai mare și să iau o instalație performantă să-mi spele cartofii, să-i ambalez la pungi, pentru că lumea a devenit comodă și acum trebuie să sari în întâmpinarea nevoilor, și ne-au mai cerut nouă pe final niște acte. Cred că mai mult să ne-ncurce. Și ca să iei o aprobare de la Mediu și de la ce au mai cerut ei adurat câteva zile. Și s-au epuizat banii. Vorbisem la bancă pentru avans, pentru că altfel nu-mi permit să cumpăr utilajele”, a mai spus, dezamăgit, fermierul.
Pentru linia de ambalat cartofi pe care o are s-a împrumutat, spune, 127.000 euro la bancă. „Tot ce am făcut aici sunt numai cu bani de la bancă. Toată munca mea din ultimii 10 ani aici este băgată”, a mai precizat fermierul.
Producătorul Eugen Cojocaru a cultivat pepeni pe 50 de hectare FOTO: Ionelia Nucă
În perioadele de vârf, mai dezvăluie fermierul, are și 70 de zilieri la lucru, pe care îi plătește cu sume cuprinse între 150 și 300 lei/zi, în funcție de tipul de activitate și de durata zilei de lucru. Lucrători găsește din ce în ce mai greu. „Am echipe de pe la 70-80 de kilometri, se adună oameni, vin cu mașinile, e o problemă foarte mare cu forța de muncă. Sau vin astăzi și mâine nu mai vin, că i-ai dat banii și stau la bar a doua zi. E din ce în ce mai rău. Nu vor să se lege, nu vor contract. M-am gândit să aduc din afară, dar cine are se vaietă și cu ei, sunt și printre ei șmecheri care vin doar pentru acte, după câteva luni pleacă”, a mai arătat fermierul.
Visul său este să realizeze într-o zi depozitul pe care și-l dorește și, astfel, să reușească să-și depoziteze produsele pentru o perioadă mai mare de timp, pentru a nu mai vinde, în vârf de producție, la prețurile pe care i le dictează cei care astăzi îi cumpără marfa. Astăzi reușește să pună, cât de cât, la adăpost rodul muncii atunci când nu există comenzi imediate, însă sunt sute, chiar mii de producători în zonă, care nu au nici contracte și nici această posibilitate, fiind cu mult mai expuși presiunilor și condițiilor impuse de intermediarii din piață.
