În data de 17.06.2025, activiști ai Baricadei Pacifiste au depus la Camera Deputaților un apel pentru mobilizarea în direcția păcii. Iată textul apelului lor:
Apel către parlamentari: pentru o siguranță bazată pe cooperare, nu pe înarmare
„Dragi parlamentari,
Dispuneți de pârghii atât pe plan intern, cât și pe plan internațional pentru ca România să devină un factor de frânare a cursei spre un război generalizat. Vă cerem să vă folosiți de ele.
Trăim într-o situație geopolitică ale cărei consecințe devin inacceptabile. Crizele și conflictele se amplifică, înghițind ca un ciclon tot mai multe vieți și resurse. Dacă nu inversăm această tendință, se conturează două riscuri majore
1. Având în vedere fragilitatea sistemului economic și financiar global, riscul declanșării unei crize economice, alimentare și financiare de amploare este real;
2. În cazul escaladării către un război mondial, utilizarea armelor nucleare ar avea consecințe devastatoare pentru întreaga civilizație umană. Nu doar Iranul, ci întreaga omenire ar putea fi aruncată « înapoi în epoca de piatră ».
În același timp, așa cum spunea Kennedy: „Războiul nu este inevitabil. Nu este un fapt al naturii. Este creat de oameni, iar oamenii îl pot opri.” Considerăm că răspunsul României la contextul internațional ar trebui să fie unul uman, orientat spre detensionare și cooperare, nu unul bazat pe calcule cinice și adaptare.
Consecințele adaptării
Până în prezent, România a ales să ofere sprijin logistic pentru războaiele din Ucraina și Iran, să construiască baze militare noi, să planifice fabrici de armament și să achiziționeze echipamente militare. Consecința directă este alimentarea spiralei înarmării și amplificarea insecurității, nu reducerea ei.
Mai mult, mobilizarea pentru război tinde să înlocuiască orice proiect autentic de țară. Ea este impusă fără dezbatere publică reală, generând datorii și devorând resurse din sectorul civil. În acest timp, țesutul industrial productiv se destramă, zeci de mii de locuri de muncă dispar, iar întreprinderile de stat riscă să fie înstrăinate. Criza socială se adâncește, împingând o parte tot mai mare a populației în sărăcie.
În acest context, considerăm necesară redefinirea modului în care se obține siguranța. Aceasta ar trebui să rezulte, pe de-o parte, din eforturi pentru un climat internațional de cooperare și dezvoltare mutuală, iar pe de altă parte, dintr-o politică de protecție a populației: protecție socială, asigurarea unui venit decent, siguranța energetică, alimentară și sanitară.
Ce se poate face?
Vă cerem un efort orientat la nivel internațional și chiar global, deoarece numai o acțiune la această scară poate opri escaladarea și poate readuce în prim-plan cooperarea și pacea.
Protest la Kogălniceanu împotriva bazelor militare internaționale
1. O nouă arhitectură mondială de securitate și dezvoltare
Vă solicităm să utilizați canalele internaționale de dialog la care aveți acces sau să îi mobilizați pe colegii care au acces la ele, precum și atribuțiile de control asupra politicii externe, pentru a iniția și susține demersuri în vederea organizării unei conferințe internaționale pentru o nouă arhitectură de pace și dezvoltare, care să asigure securitatea și dreptul la dezvoltare al tuturor țărilor. Demersul se poate inspira din precedentul Păcii Westfalice, care care a pus capăt depopulării prin război a Europei Centrale în 1648 și s-a bazat pe mai multe principii:
• securitatea comună devine bunul cel mai de preț pe care îl apără fiecare membru. Diferendele nu se mai rezolvă prin violență;
• se iau în calcul interesele adversarului;
• se creează un sistem economic mai eficient, bazat pe cooperare, care să permită reconcilierea și direcționarea energiei spre viitor;
• se elimină datoriile ilegitime de război.
Acest obiectiv nu este nici îndepărtat, nici abstract. O abordare sistemică reprezintă singura opțiune realistă în fața crizei globale actuale. Dacă vă cerem să susțineți acest obiectiv, este pentru că există deja forțe internaționale care se mobilizează în acest sens.
2. Securitatea populației
Vă solicităm, de asemenea, promovarea pe plan intern a ideii că securitatea nu se reduce la dimensiunea militară, ci include securitatea socială, alimentară și protecția infrastructurii critice, în special a sistemelor de energie, transport, sănătate. În fața crizei economice care ne amenință, avem nevoie de organizare.
Acest obiectiv poate fi urmărit prin:
– o anchetă parlamentară a cheltuielilor de apărare pentru identificarea și reorientarea celor nejustificate;
– o lege a siguranței populației care:
– să prevadă reorientarea de fonduri din domeniul militar către domeniul social, agricol, sănătate și infrastructură critică
– să propună un plan de reconversie a industriei militare către domenii civile
Sperăm ca România să revină la tradiția de mediator în conflicte și de partener al țărilor în curs de dezvoltare, contribuind la negocieri de pace și la proiecte industriale, de electrificare și de amenajare a teritoriului, care să permită reconstrucția țărilor devastate de război și sărăcie. Această tradiție constructivă poate fi astăzi un reper pentru a ne redefini strategia și a ne implica în realizarea unei noi paradigme, bazate pe o logică de câștig reciproc, departe de interesele coloniale” .
Acest articol a fost inițial publicat AICI.
