Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a solicitat Uniunii Europene să își revizuiască poziția privind interzicerea noilor proiecte de exploatare a petrolului și gazelor în Arctica, argumentând că politica actuală nu reflectă noile realități geopolitice și energetice ale continentului.
Gahr Støre, premierul Norvegiei/FOTO:EFA/EFE
Într-un interviu acordat Financial Times, șeful guvernului de la Oslo a pus sub semnul întrebării oportunitatea renunțării la resursele energetice ale unui aliat apropiat al Europei, în timp ce statele membre continuă să importe gaze naturale din alte regiuni ale lumii.
„Țările europene trebuie să decidă singure dacă este mai sigur să cumpere gaz din Qatar sau din Statele Unite”, a declarat Støre.
Premierul norvegian a subliniat că, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, producția din zăcămintele arctice ale Norvegiei a jucat un rol important în suplimentarea livrărilor de gaze către piața europeană.
El a menționat în special instalația de gaz natural lichefiat din Hammerfest, situată la peste 400 de kilometri nord de Cercul Polar Arctic, care și-a reluat activitatea în 2022 după o perioadă de întrerupere provocată de un incendiu.
„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Europa. Întregul volum suplimentar a provenit din Arctica”, a afirmat Støre.
Acesta a adăugat că, în eventualitatea în care Europa nu va mai dori să cumpere aceste resurse, Norvegia va putea găsi alte piețe de desfacere.
Arctica, tot mai importantă pentru securitatea europeană
Norvegia s-a prezentat în ultimii ani drept un furnizor stabil și predictibil de energie pentru Europa, mai ales după reducerea drastică a importurilor din Rusia.
Autoritățile de la Oslo susțin că importanța strategică a Arcticii a crescut și mai mult pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al preocupărilor privind securitatea energetică globală.
În același timp, discuțiile privind interesul manifestat de Statele Unite pentru Groenlanda au readus regiunea arctică în centrul dezbaterilor privind securitatea europeană și nord-atlantică.
În opinia guvernului norvegian, resursele energetice din nordul țării trebuie analizate nu doar prin prisma obiectivelor climatice, ci și din perspectiva securității aprovizionării cu energie.
„Îmi doresc ca regulile Uniunii Europene să reflecte lumea în care trăiește însăși Uniunea Europeană”, a declarat premierul norvegian.
Bruxelles analizează o posibilă schimbare de poziție
Potrivit Financial Times, Comisia Europeană examinează în prezent posibilitatea revizuirii moratoriului privind noile proiecte de exploatare a petrolului și gazelor în Arctica.
O astfel de decizie este susținută de mult timp de autoritățile norvegiene, care argumentează că exploatările din Marea Barents nu corespund imaginii tradiționale asociate Arcticii, caracterizată prin ghețari, urși polari și regiuni complet neatinse de activitatea umană.
Cu toate acestea, diplomați europeni și organizații de mediu avertizează că dezvoltarea unor noi proiecte energetice în regiune continuă să ridice probleme importante privind protecția ecosistemelor arctice și impactul asupra schimbărilor climatice.
Legătura dintre energie și apărare
Norvegia susține, de asemenea, că prezența sa economică și militară în Arctica contribuie la securitatea NATO în regiune.
Un punct strategic invocat de Oslo este așa-numitul „Coridor al Ursului”, ruta maritimă dintre nordul Norvegiei și arhipelagul Svalbard, situată în apropierea Peninsulei Kola, unde se află baza principală a Flotei Nordului a Rusiei și o parte importantă a forțelor sale nucleare navale.
Premierul norvegian a respins acuzațiile potrivit cărora guvernul său ar utiliza argumentele de securitate pentru a proteja interesele industriei petroliere naționale.
„Consider că este în interesul Europei să beneficieze de energie produsă cu unele dintre cele mai avansate tehnologii și cele mai stricte standarde de mediu din lume”, a declarat acesta.
Comisia Europeană a confirmat că strategia sa pentru regiunea arctică este în curs de revizuire pentru a reflecta noile realități geopolitice și geoeconomice. Executivul european a precizat însă că obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului și dezvoltarea durabilă rămân priorități fundamentale ale Uniunii Europene.
Dezbaterea evidențiază o dilemă cu care se confruntă tot mai mult Europa: cum poate fi asigurată securitatea energetică a continentului fără a compromite obiectivele climatice asumate pe termen lung.
