Fostul secretar general al Guvernului din partea PSD, Radu Ștefan Oprea, a transmis un mesaj public pe Facebook în care o critică pe vicepremierul Gheorghiu, acuzând-o că a prezentat informații incomplete privind gestionarea unor decizii și pierderi de fonduri europene.
Fostul secretar general al Guvernului din partea PSD, Radu Ștefan Oprea. FOTO: Facebook
„Doamna vicepremier Gheorghiu a postat din nou în încercarea de a justifica decizii greșite. Și a postat cu multe omisiuni”, a scris Oprea în mesajul său.
Acesta susține că o simplă verificare a datelor ar schimba cronologia prezentată public: „O simplă căutare pe Google arată că cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, nu pe 15 aprilie 2023”.
Fostul oficial afirmă că acest detaliu este relevant pentru contextul politic al perioadei: „Pentru că în decembrie 2023, Secretarul General al Guvernului — coordonatorul legal al reformei — nu era PSD. Era PNL”.
În același mesaj, Oprea mai susține că și în 2025 situația ar fi fost similară: „Și tot PNL era la conducerea SGG pe 28 mai 2025, când Comisia a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440”.
El face referire și la rolul Comisiei Europene în motivarea pierderii unor sume, susținând că instituția europeană ar fi invocat decizii administrative interne: „Comisia invocă explicit Decizia 572/2025 — adică exact comitetul pe care doamna vicepremier l-a reactivat și pe care îl conduce — ca factor care a «diluat funcțiile principale ale AMEPIP’ și a creat o ‘structură paralelă de guvernanță corporativă»”.
„Cu alte cuvinte: comitetul de care este mândră a contribuit la pierderea banilor pe care îi plânge”, mai afirma Oprea.
Totodată, el susține că anumite rezultate ar fi fost obținute anterior schimbărilor administrative: „Pentru acest lucru România a recuperat 132 de milioane de euro. Documentele există, într-adevăr. Toate”.
Amintim că joi, 7 mai, într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu a afirmat că România și-a asumat, atât prin PNRR, cât și prin fostul Program de Guvernare al Coaliției, listarea a trei companii de stat, un proces care, în mod obișnuit, se întinde pe o perioadă cuprinsă între nouă și douăsprezece luni.
Potrivit vicepremierului interimar, dacă angajamentele asumate în 2021 ar fi fost respectate de guvernele succesive, listările ar fi trebuit să fie deja finalizate, iar fondurile europene aferente să se afle în conturile statului.
