În mai puțin de patru ani, unul dintre primarii de legendă ai Bucureștiului a reușit să schimbe infrastructura, educația, transportul, iluminatul, serviciile publice și chiar regulile după care orașul trebuia să se dezvolte.
Emanoil Pake Protopopescu, unul dintre primarii de legendă ai Bucureștiului FOTO: Wikipedia
Aproape de finele secolului al XIX-lea, Bucureștiul încerca să iasă din tiparul unui oraș oriental și să se apropie de marile capitale europene. A reușit să facă asta Emanoil Protopopescu-Pake (cunoscut în epocă și ca Pache Protopopescu), în doar trei ani și opt luni de mandat, între aprilie 1888 și decembrie 1891. Este primarul care a construit 28 de școli, a trasat noi artere, a extins transportul public, a introdus telefonia publică și iluminatul electric și a pus în practică o serie de proiecte de infrastructură și asistență socială.
Cine a fost Pake Protopopescu
Emanoil Protopopescu-Pake s-a născut la București, în 1845, într-o familie al cărei nume era legat de Biserica Sfântul Gheorghe Nou. „Pake” ar fi fost porecla primită în copilărie de la colegii de școală, iar „Protopopescu” vine de la tatăl său, care era protopop la Sfântul Gheorghe Nou.
A urmat studii juridice și a obținut diplome și titluri academice în țară și în străinătate. Înainte de a ajunge primar, a fost prefect al Poliției Capitalei și profesor de drept la Școala Comercială.
Experiența juridică, administrativă și didactică avea să se regăsească în felul în care a abordat ulterior administrația orașului.
Consiliul Municipal îl numește primar al Bucureștiului în aprilie 1888. Intră astfel, la 43 de ani, într-o administrație în care problemele Capitalei sunt numeroase: străzi neamenajate, probleme de canalizare și alimentare cu apă, transport public insuficient dezvoltat, iluminat care trebuia extins și o infrastructură școlară care nu ținea pasul cu nevoile orașului.
Ce reușește? Potrivit Wikipedia, face 28 de școli, noi linii de tramvai, principalele axe de circulație nord-sud și est-vest, iluminatul electric, pavarea străzilor, un azil de noapte, o morgă și servicii sociale pentru populație.
28 de școli în trei ani
Probabil cea mai impresionantă cifră asociată mandatului lui Pache Protopopescu este cea a școlilor. A reușit să finalizeze 28 de școli, printre acestea și clădirea care avea să găzduiască actualul Colegiu Național „Gheorghe Lazăr”.
Accentul pus pe educație nu este întâmplător. Bucureștiul se afla într-un proces de dezvoltare accelerată, iar administrația avea nevoie nu doar de străzi și clădiri, ci și de instituții publice capabile să susțină transformarea societății. Primarul Pake Protopopescu vedea școala nu ca pe o clădire, ci ca pe infrastructura prin care statul încerca să formeze noua societate urbană.
Se construiesc axele est-vest și nord-sud
În mandatul său, Bucureștiul începe să fie trasat cu rigla. Se dezvoltă noi artere de circulație, inclusiv pe axele est-vest și nord-sud.
Bucureștiul nu mai creștea, astfel, doar prin adăugarea de străzi și construcții în jurul nucleului existent, ci se dezvolta pe o structură coerentă, cu artere largi și legături între diferitele zone ale orașului.
Una dintre intervențiile asociate cu această perioadă a fost dezvoltarea axei care lega zona Cotroceni de Obor. Istoricul George Potra, citat de Ziarul Financiar, considera că aceasta a fost una dintre inițiativele urbanistice majore ale lui Pache Protopopescu.
Prețul modernizării de la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost plătit pe alocuri destul de scump. S-au demolat construcții existente și s-au modificat radical anumite zone ale orașului.
Tramvaiul a ajuns în București înaintea electricității
Transportul public a fost și acesta pe lista scurtă a primarului reformator. Orașul devenea mai mare, iar locuitorii aveau nevoie să se poată deplasa mai ușor între zonele sale.
Pache Protopopescu a contribuit la extinderea rețelei de tramvai și tramcar, mijloace de transport trase de cai la acea vreme. Pentru Bucureștiul de la sfârșitul secolului al XIX-lea, extinderea transportului public era însă o transformare majoră, fiind parte a amplului proiect de modernizare care includea trasarea bulevardelor, iluminatul și pavarea străzilor.
Primari de legendă ai oraşelor din România. Johann Sachs von Harteneck, edilul decapitat al Sibiului
Telefonia publică, serviciul care apropia Bucureștiul de marile capitale europene
Pache Protopopescu nu s-a limitat la infrastructura clasică. În timpul mandatului său a fost extins iluminatul electric, inclusiv pe artere importante ale orașului. AGERPRES menționează introducerea iluminatului electric pe bulevardul principal, în timp ce Primăria Sectorului 6 amintește extinderea iluminatului electric între lucrările care au contribuit la schimbarea aspectului Capitalei.
Tot în mandatul său a fost introdusă și telefonia publică, o tehnologie care, pentru Bucureștiul anilor 1890, era un semn clar al apropierii de modelul marilor orașe occidentale. Era o schimbare radicală a modului în care oamenii puteau comunica și în modul în care funcționa administrația urbană.
Apă, canalizare și sănătate publică
Grija primarului Pake Protopopescu pentru modernizarea orașului nu s-a limitat la bulevarde și clădiri cu fațade noi. Administrația sa a continuat lucrările de canalizare a Dâmboviței și a finalizat construirea primei conducte cu apă potabilă a orașului, potrivit Rador. Proiectele au presupus inclusiv canalizarea unor străzi riverane și instalarea unor pompe stradale, pentru că vedea investiția ca pe o chestiune de sănătate publică înainte de a fi una de confort. A devenit o prioritate ca Bucureștiul, odată cu dezvoltarea sa, să aibă apă mai sigură, canalizare și servicii care să reducă riscurile sanitare generate de aglomerarea urbană. Și tot pentru reducerea acestor riscuri s-au construit o morgă a orașului și un azil de noapte și s-au instituit primele forme de sprijin pentru populația săracă.
Azilul de noapte avea 40 de locuri, iar municipalitatea a organizat, în paralel, și un serviciu gratuit de transport cu trăsura pentru bolnavi către spital și pentru morți către morgă.
„Europenizarea” Bucureștiului
Imaginea lui Pake Protopopescu de primar care a contribuit decisiv la „europenizarea” Capitalei este legată atât de transformarea urbanistică a orașului, cât și de regulile noi impuse, de exemplu reguli de construcție și reguli de transport.
Protopopescu a emis o ordonanță privind comportamentul în tramvaiele cu cai. Potrivit istoricilor, era interzis accesul persoanelor în stare de ebrietate, al celor îmbrăcați murdar sau al celor însoțiți de câini; era interzisă și depășirea numărului de locuri, precum și agățarea de vagoane. Tariful era de 30 de bani pentru întreaga linie, 20 de bani pentru două secțiuni și 15 bani pentru o secțiune.
Un mandat scurt, o moștenire lungă
Pache Protopopescu a părăsit Primăria în decembrie 1891. Nu a avut parte de o carieră foarte lungă după mandatul de primar, murind în 1893. Numele său a rămas însă legat puternic de oraș. Un bulevard îi poartă numele, iar un monument închinat acestuia urmează să fie reconstruit și repus pe vechiul amplasament (în Parcul Izvorul Rece, fosta Piață Pache Protopopescu, la intersecția bulevardelor Carol I și Ferdinand din Sectorul 2).
Statuia originală, realizată de Ion Georgescu în 1903 din marmură albă de Carrara, a fost demolată de comuniști în anul 1948.
