Românii vor mai puține ghișee și mai multe servicii online. Ce arată noul studiu AtlasIntel

Românii continuă să privească pozitiv procesul de digitalizare, însă sunt tot mai nemulțumiți de ritmul în care instituțiile publice implementează serviciile digitale. Cel mai nou studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute arată că 75,4% dintre respondenți consideră digitalizarea benefică sau foarte benefică, în timp ce 81,6% cred că transformarea digitală a statului avansează prea lent.

Potrivit cercetării realizate în perioada 17-21 iunie 2026 pe un eșantion de 2.002 respondenți, optimismul privind digitalizarea s-a menținut la un nivel ridicat în ultimul an, însă crește presiunea asupra autorităților pentru rezultate concrete. Studiul reprezintă al treilea val al cercetării începute în noiembrie 2025 și urmărește evoluția percepției românilor asupra transformării digitale.

Românii vor servicii publice digitale și mai puține drumuri la ghișeu

Datele arată că sprijinul pentru eliminarea interacțiunii fizice cu instituțiile publice rămâne ridicat. În iunie 2026, 77,5% dintre respondenți susțin digitalizarea serviciilor statului astfel încât deplasarea la ghișeu să nu mai fie necesară. Acest procent este în creștere față de finalul anului 2025, când era de 68,7%.

Preferința pentru serviciile online este și mai evidentă în situații concrete. Aproximativ 88% dintre români ar alege să facă online programările la spitalele de stat, iar 82% preferă varianta digitală pentru obținerea documentelor de la primărie sau plata taxelor. Singurul domeniu unde experiența fizică rămâne preferată este cumpărarea bunurilor de folosință îndelungată, unde 74% dintre respondenți aleg în continuare magazinele clasice.

Siguranța datelor și competențele digitale rămân provocări importante

În paralel cu susținerea digitalizării, românii sunt tot mai preocupați de protecția informațiilor personale. Accesul neautorizat la date a devenit principalul risc asociat digitalizării, fiind indicat de peste jumătate dintre participanții la studiu. Astfel, preocupările legate de securitatea cibernetică au depășit temerile privind pierderea locurilor de muncă sau impactul asupra categoriilor vulnerabile.

Un alt obstacol important îl reprezintă nivelul competențelor digitale. Potrivit raportului Comisiei Europene privind Deceniul Digital, doar 31% dintre români dețin competențe digitale de bază. În același timp, studiul arată că percepția asupra propriilor abilități digitale s-a îmbunătățit constant, iar numărul celor care se consideră slab pregătiți a scăzut semnificativ în ultimul an.

Diferențele dintre generații și mediul urban-rural rămân evidente

Cercetarea evidențiază și un decalaj important între diferitele categorii sociale. Aproximativ 96% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani utilizează servicii publice digitale, în timp ce în cazul persoanelor de peste 70 de ani procentul scade la 48,2%. Diferențe importante există și între mediul urban și cel rural, unde utilizarea serviciilor digitale este de 90%, respectiv 61,5%.

Concluziile studiului sugerează că există un consens larg privind beneficiile digitalizării, însă cetățenii așteaptă accelerarea reformelor și dezvoltarea unor servicii publice digitale eficiente, accesibile și sigure.