Kazahstanul își intensifică apropierea de Statele Unite, într-o strategie menită să reducă dependența de cei doi mari vecini ai săi, Rusia și China. Autoritățile de la Astana promovează investițiile occidentale și extind cooperarea economică cu Washingtonul, în timp ce încearcă să mențină un echilibru între marile puteri.
Acord SUA-Kazahstan, semnat sub ochii președintelui kazah Kassîm-Jomart Tokaiev/FOTO:X
Această abordare, descrisă de președintele Kassîm-Jomart Tokaiev drept o politică externă „multivectorială”, se reflectă inclusiv în peisajul capitalei Astana. Clădiri dezvoltate cu investiții rusești, chineze, americane și din statele Golfului coexistă în centrul orașului, ilustrând diversificarea parteneriatelor economice ale țării.
Kazahstanul, un stat fără ieșire la mare, cu aproximativ 21 de milioane de locuitori, este situat între Rusia și China și încearcă de mai mulți ani să își consolideze autonomia strategică prin atragerea de investiții din Statele Unite, Uniunea Europeană, Coreea de Sud, Turcia și Orientul Mijlociu, scrie The New York Times.
Fondul suveran Samruk Kazîna, unul dintre principalele instrumente economice ale statului, promovează această strategie. Directorul instituției, Nurlan Jakupov, afirmă că autoritățile analizează fiecare investiție în funcție de avantajele economice pe care le poate aduce, indiferent de țara de origine a investitorului.
„Dacă există beneficii în colaborarea cu companii din Statele Unite, Uniunea Europeană, China, Rusia, Coreea de Sud, Germania sau Emiratele Arabe Unite, alegem soluția care servește cel mai bine intereselor Kazahstanului”, a declarat acesta.
Washingtonul, o prioritate strategică
În ultimele luni, accentul s-a mutat tot mai mult asupra relațiilor cu Statele Unite.
Deși Kazahstanul rămâne membru al alianței militare conduse de Rusia și al Uniunii Economice Eurasiatice, autoritățile au intensificat contactele cu administrația președintelui Donald Trump. Rezultatul a fost semnarea unui număr semnificativ de acorduri comerciale și organizarea unor întâlniri la nivel înalt între oficialii celor două state.
Războiul din Ucraina a determinat statele din Asia Centrală să coopereze mai strâns între ele, încercând în același timp să reducă treptat dependența economică și politică de Moscova, fără a provoca tensiuni directe cu Kremlinul sau cu Beijingul.
„Relațiile economice dintre Statele Unite și Kazahstan nu au fost niciodată mai bune”, spune Jeff Erlich, președintele Camerei Americane de Comerț din Kazahstan, care activează în regiune de peste două decenii.
Mineralele critice și inteligența artificială, în centrul cooperării
Administrația Trump și-a concentrat atenția asupra accesului la resursele minerale strategice ale Kazahstanului, esențiale pentru industriile de înaltă tehnologie și pentru tranziția energetică.
Un obiectiv important îl reprezintă dezvoltarea așa-numitului Coridor de Mijloc, ruta comercială care traversează Marea Caspică și Caucazul și permite transportul mărfurilor către Europa fără a tranzita teritoriul Rusiei.
În timpul unei vizite la Washington, delegația kazahă a semnat 29 de acorduri cu companii americane, în valoare totală de peste 17 miliarde de dolari.
Printre acestea se numără un parteneriat pentru implementarea serviciilor de internet prin satelit Leo ale Amazon, un proiect de dezvoltare a unui centru regional pentru inteligență artificială împreună cu Nvidia și compania americană Firebird, precum și un contract de 4,2 miliarde de dolari pentru achiziționarea a 300 de vagoane de cale ferată produse de compania americană Wabtec.
În aceeași perioadă, compania minieră de stat din Kazahstan a semnat și un acord privind exploatarea tungstenului cu o firmă americană despre care ulterior s-a aflat că beneficiază de sprijinul fiilor președintelui Donald Trump.
Cu ocazia vizitei, președintele Kassîm-Jomart Tokaiev l-a descris pe Donald Trump drept un lider „trimis de cer”, declarație interpretată de analiști ca un gest de apropiere politică față de administrația americană.
Echilibru diplomatic și riscuri politice
Analiștii avertizează însă că apropierea accentuată de administrația Trump ar putea deveni un risc dacă raportul de forțe politice din Statele Unite se va modifica.
Senatorul democrat Jon Ossoff a declarat că, în eventualitatea unei schimbări de majoritate în Congres, implicarea familiei Trump în acordul privind exploatarea tungstenului ar putea face obiectul unor investigații.
Totodată, unii investitori occidentali continuă să privească cu prudență relația dintre Kazahstan, Rusia și China, existând temeri că influența Moscovei sau a Beijingului ar putea afecta, în viitor, exporturile de minerale strategice către statele occidentale.
Până în prezent însă, Kazahstanul și-a respectat angajamentele comerciale și a rămas un furnizor stabil de resurse critice, inclusiv după deteriorarea relațiilor dintre Rusia și Occident în urma invaziei Ucrainei.
Strategia autorităților de la Astana reflectă încercarea de a menține un echilibru delicat între marile puteri, folosind investițiile străine și diversificarea parteneriatelor economice drept principale instrumente pentru consolidarea independenței și securității naționale.
Un acord privind exploatarea unuia dintre cele mai mari zăcăminte neexploatate de tungsten din lume a atras atenția asupra relațiilor dintre administrația președintelui Donald Trump și investitori cu legături de afaceri cu membrii familiilor Trump și Lutnick.
Proiectul, dezvoltat în Kazahstan cu sprijinul autorităților americane, este considerat important pentru strategia Statelor Unite de reducere a dependenței de China în aprovizionarea cu minerale critice, însă criticii susțin că acesta ridică întrebări privind potențiale conflicte de interese.
Un metal strategic pentru industria de apărare
Tungstenul este unul dintre cele mai importante metale strategice utilizate în producția de muniții, avioane militare, componente electronice și semiconductori. În prezent, China domină piața mondială, iar restricțiile impuse de Beijing asupra exporturilor de minerale critice au determinat Washingtonul să accelereze investițiile în surse alternative de aprovizionare.
În acest context, administrația Trump a sprijinit dezvoltarea unui proiect minier în apropierea localității Unrek din Kazahstan, unde se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de tungsten încă neexploatate.
Potrivit estimărilor companiei implicate, mina ar putea produce aproximativ 12.000 de tone de tungsten anual, echivalentul volumului importat în prezent de Statele Unite.
Negocieri la nivel înalt
Acordul a fost negociat în toamna anului trecut, în timpul unei întâlniri desfășurate la hotelul St. Regis din New York între secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, și președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev.
Potrivit companiei implicate în proiect, președintele Donald Trump a participat telefonic la discuțiile finale, contribuind la obținerea acordului politic privind concesionarea zăcământului.
Ulterior, compania americană Kaz Resources a primit scrisori de intenție din partea unor instituții federale americane pentru o posibilă finanțare de până la 1,6 miliarde de dolari, necesară dezvoltării proiectului. Finanțarea rămâne însă condiționată de aprobări suplimentare.
Investitori apropiați de familiile Trump și Lutnick
La scurt timp după negocierile de la New York, investitori afiliați firmei Dominari Securities – companie cu sediul în Trump Tower și la care Donald Trump Jr. și Eric Trump dețin participații – au intrat în acționariatul unei entități implicate în proiectul minier din Kazahstan.
În paralel, Cantor Fitzgerald, grup financiar controlat de familia lui Howard Lutnick și administrat de fiii acestuia, Brandon și Kyle Lutnick, a intermediat o rundă de finanțare de aproximativ 210 milioane de dolari pentru o companie asociată proiectului, scrie The New York Times.
Acordul oficial dintre Statele Unite și Kazahstan a fost semnat câteva zile mai târziu, în cadrul unui summit desfășurat la Washington.
Critici privind posibile conflicte de interese
Mai mulți parlamentari democrați și experți în etică publică susțin că suprapunerea dintre deciziile guvernamentale și investițiile private ale unor persoane apropiate administrației ridică semne de întrebare.
Potrivit unei analize publicate de The New York Times, familiile Trump și Lutnick au interese financiare în cel puțin 14 companii din sectorul mineralelor critice care beneficiază sau solicită sprijin financiar ori aprobări din partea guvernului federal.
Valoarea totală a finanțărilor aprobate sau aflate în analiză pentru aceste proiecte depășește 8,9 miliarde de dolari.
Maxine Dexter, membră democrată a Camerei Reprezentanților și responsabilă de supravegherea activității din sectorul minier, a declarat că fondurile publice trebuie utilizate exclusiv în interesul contribuabililor și nu pentru a genera beneficii unor persoane apropiate administrației.
Casa Albă respinge acuzațiile
Casa Albă și Departamentul Comerțului resping orice sugestie privind existența unor conflicte de interese.
Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a declarat că deciziile administrației urmăresc exclusiv consolidarea securității economice și naționale a Statelor Unite, prin dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare independente pentru mineralele critice.
Departamentul Comerțului a precizat, la rândul său, că Howard Lutnick și oficialii instituției nu au purtat discuții cu Cantor Fitzgerald privind proiectele miniere și că actualul secretar al Comerțului și-a vândut participațiile în companie înainte de preluarea funcției.
Compania implicată: proiectul depășește orice administrație
Figura centrală a proiectului este omul de afaceri Pini Althaus, președintele executiv al Kaz Resources.
Acesta afirmă că discuțiile privind exploatarea zăcământului au început încă în timpul administrației Biden și că proiectul nu a beneficiat de favoruri politice.
Althaus spune că nu cunoștea implicarea investitorilor apropiați familiei Trump atunci când aceștia au intrat în acționariat și admite că situația poate crea impresia unui conflict de interese.
„Înțeleg de ce imaginea publică poate ridica semne de întrebare. Totuși, acest proiect este mult mai amplu decât orice administrație sau familie politică”, a declarat acesta.
Mineralele critice devin o prioritate strategică
Exploatarea tungstenului face parte dintr-o strategie mai amplă a administrației americane de a reduce dependența de China pentru materiile prime esențiale industriei de apărare și tehnologie.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, guvernul federal a aprobat sau analizează finanțări în valoare de aproximativ 18,6 miliarde de dolari pentru 60 de proiecte dedicate mineralelor critice, potrivit estimărilor BMO Capital Markets.
Aceste investiții sunt susținute de instituții precum Pentagonul, Export-Import Bank și U.S. International Development Finance Corporation și reprezintă cel mai amplu program american de sprijin pentru mineralele strategice din istoria recentă.
Kazahstanul își consolidează poziția pe piața mineralelor strategice
Pentru Kazahstan, proiectul reprezintă o oportunitate de a deveni un furnizor important de minerale critice pentru economiile occidentale.
Autoritățile de la Astana afirmă că țara poate produce și procesa 25 dintre cele 60 de materii prime considerate strategice de Statele Unite și încearcă să atragă investiții occidentale în sectorul minier.
Dacă studiile tehnice și aprobările de reglementare vor fi finalizate conform planului, producția de tungsten ar putea începe în jurul anului 2030.
