Pe 22 iulie s-au
născut personalități care au marcat politica, muzica, sportul și
cinematografia. Între ele se numără și Leon Rotman, primul român cu două
medalii de aur la aceeași ediție a Jocurilor Olimpice, o performanță obținută
în condiții memorabile.
Leon Rotman, dublu medalia cu aur la JO de la Melbourne. FOTO: captură video/YouTube
1887: S-a născut
Gustav Hertz, fizicianul german care a primit Premiul Nobel pentru Fizică
Pe 22 iulie 1887
venea pe lume, la Hamburg, Gustav Ludwig Hertz, un fizician german al cărui
nume avea să intre în istoria științei prin cercetările sale asupra lumii atomice.
Nepot al celebrului
Heinrich Rudolf Hertz, omul care a demonstrat existența undelor
electromagnetice, Gustav Hertz a urmat tot o carieră ştiinţifică, dar într-un
domeniu care avea să schimbe fundamental modul în care oamenii înțelegeau
materia.
În 1925 a primit
Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu James Franck, pentru experimentele
prin care cei doi au demonstrat modul în care electronii transferă energie
atomilor în timpul ciocnirilor. Cercetările lor au oferit una dintre
confirmările importante pentru teoria cuantică, aflată atunci într-o perioadă
de dezvoltare rapidă.
Gustav Hertz a
continuat să lucreze în domeniul fizicii până la sfârșitul vieții și a murit în
1975, la Berlinul de Est, la vârsta de 88 de ani.
1934: S-a născut Leon
Rotman, românul care a cucerit două medalii de aur la Melbourne cu o gleznă
accidentată și o barcă tăiată cu fierăstrăul
Leon Rotman, eroul de la Melbourne. FOTO: captură video YouTube
Pe 22 iulie se
împlinesc 92 de ani de la nașterea lui Leon Rotman, unul dintre marii campioni
ai sportului românesc. În 1956, la Jocurile Olimpice de la Melbourne, canoistul
a reușit o performanță care avea să rămână pentru totdeauna în istorie: a
câștigat două medalii de aur, la 1.000 și 10.000 de metri, devenind primul
sportiv român dublu campion olimpic la aceeași ediție a competiției.
Până la momentul
Melbourne, Leon Rotman își construise deja un nume în canoe. În 1954 a câștigat
primul său titlu național, în proba de 10.000 de metri, iar un an mai târziu
și-a apărat trofeul. La Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la
Poznań, în 1955, a terminat pe locul patru după o cursă în care a trecut
printr-o situație care spune multe despre ambiția sa: barca s-a răsturnat, dar
el a reușit să o ducă la mal, să scoată apa și să revină în competiție.
A trebuit să-şi taie
barca cu ferăstrăul
Rezultatele l-au
propulsat în lotul olimpic, însă participarea la Melbourne avea să fie mai
degrabă o probă de rezistență decât o simplă competiție sportivă.
Sportivii români au
fost cazați în niște barăci de lemn, într-un spațiu care fusese folosit
anterior pentru comunități aborigene. Cu puțin timp înainte de concurs, Rotman
s-a accidentat la gleznă într-un meci de fotbal jucat pe plajă. Lovitura a fost
serioasă, iar glezna afectată era chiar piciorul de sprijin, dar canoistul a
decis să intre în curse.
Apoi a apărut o altă
problemă, una care astăzi pare greu de imaginat. Înaintea probei de 1.000 de
metri, la controlul tehnic s-a constatat că barca sa era mai lungă cu câțiva
centimetri decât prevedea regulamentul. Nu mai era timp pentru înlocuirea ei,
așa că soluția găsită a fost una improvizată: barca a fost scurtată pe loc cu
un ferăstrău.
În ciuda accidentării
și a tuturor acestor probleme, Rotman a câștigat cursa de 1.000 de metri. A urmat
proba de 10.000 de metri, unde a obținut din nou aurul olimpic.
Cele două victorii
într-o singură ediție a Jocurilor l-au transformat în primul român care reușea
această performanță.
Câţi bani a primit
pentru performanţa sa
Înainte de plecarea
spre Australia, sportivilor li se promisese o primă de 25.000 de lei pentru
fiecare medalie de aur. Rotman povestea că, în timpul curselor, se gândea la
apartamentul pe care urma să și-l cumpere cu acei bani. Realitatea a fost însă
alta: pentru cele două medalii a primit 12.000 de lei, bani cu care și-a cumpărat
o motocicletă Jawa, un model foarte apreciat în acea perioadă.
La Jocurile Olimpice de la Roma, în 1960, Leon
Rotman a mai urcat o dată pe podium, câștigând medalia de bronz în proba de
1.000 de metri.
Cum a fost atacat cu
toporul
După retragerea din
sport, Rotman a intrat în structurile Ministerului de Interne. Din 1965 a
lucrat la Secția 10 Miliție din București, pe strada Stelea Spătaru, o unitate
pe care o descria drept una dintre cele mai dificile.
„Pe mine mă trimitea
comandantul de fiecare dată când era vreun scandal”, povestea el.
În 1972, în timpul
unei intervenții pe strada Smârdan, a fost atacat de un scandalagiu și lovit cu
un topor în cap. A reușit să scape cu viață, dar incidentul i-a afectat
sănătatea și a contribuit la pensionarea sa.
În anul 2000, Leon
Rotman a primit Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de ofițer, iar în 2008
s-a numărat printre campionii distinși cu „Meritul Sportiv”.
1934: Sfârșitul lui
John Dillinger, gangsterul care a devenit o legendă a Americii interbelice
În vara anului 1934,
America, aflată încă sub efectele Marii Crize economice, era fascinată și în
același timp terorizată de unul dintre cei mai căutați infractori ai vremii:
John Dillinger.
John Dillinger, unul dintre cei mai vânaţi gangsteri. FOTO: arhivă
Spărgător de bănci,
lider al unei bande și autor al mai multor jafuri spectaculoase, Dillinger
devenise un simbol al perioadei în care bandele criminale sfidau autoritățile,
iar FBI-ul încerca să-și consolideze imaginea de forță capabilă să lupte
împotriva crimei organizate.
Arestat și închis la
penitenciarul Crown Point din Indiana, el a reușit să evadeze într-un mod
spectaculos, folosind chiar mașina șerifului. Gestul i-a adus o notorietate
uriașă și l-a transformat în „inamicul public nr. 1” pentru autoritățile
americane.
Deși era responsabil
pentru numeroase infracțiuni, o parte a publicului l-a privit cu o anumită
fascinație, iar legenda sa a fost alimentată de povești care îl prezentau
aproape ca pe un rebel al vremurilor.
Pe 22 iulie 1934,
povestea lui Dillinger s-a încheiat la Chicago. După ce fusese denunțat de Ana
Cumpănaș, o femeie de origine română care administra un bordel în oraș, agenții
FBI l-au așteptat la ieșirea unui teatru. Dillinger se afla împreună cu iubita
sa, Polly Hamilton, când a izbucnit schimbul de focuri în urma căruia
gangsterul a fost ucis.
Avea doar 31 de ani.
1938: A murit pilotul
compozitor Ionel Fernic
Ionel Fernic a avut o
viață care pare desprinsă dintr-un roman: a scris cântece care au rămas în memoria
publicului, a lucrat ca jurnalist, a compus texte pentru propriile melodii și,
în același timp, a fost atras de lumea aviației.
Născut în 1901,
Fernic a fost unul dintre primii piloți civili români și unul dintre pionierii
parașutismului autohton.
Publicul l-a cunoscut
mai ales prin romanțele sale, multe dintre ele devenite adevărate șlagăre ale
perioadei: „Țiganca”, „Crucea albă de mesteacăn”, „Îți aduci aminte, doamnă?”,
„La umbra nucului bătrân”, „Iubesc femeia” sau „Pe bolta când apare luna”.
A compus și melodii
cu ritm mai vesel, precum „Nu mă lăsa să mor, Marghioalo!”, „Păi, calu’ balan!”
și „Foaie verde și-o alună”.
Ionel Fernic și-a
pierdut viața la 22 iulie 1938, într-un accident aviatic. Avea doar 37 de ani,
iar dispariția sa a curmat o carieră care combina două lumi aparent diferite:
arta și aventura zborului.
1946: A fost creată Organizația
Mondială a Sănătății
După experiența
devastatoare a celui de-Al Doilea Război Mondial, comunitatea internațională a
început să construiască instituții care să răspundă unor probleme care depășeau
granițele statelor.
La 22 iulie 1946 era
adoptată constituția Organizației Mondiale a Sănătății, instituție specializată
a Națiunilor Unite care avea să coordoneze cooperarea internațională în
domeniul sănătății publice.
OMS și-a început
activitatea efectiv la 7 aprilie 1948, iar România s-a numărat printre statele
membre încă din acel an.
1946: S-a născut
cântăreaţa franceză Mireille Mathieu
Mireille Mathieu a
venit pe lume la Avignon, într-o familie numeroasă, cu 14 copii, fiind cea mai
mare dintre frați, astfel că drumul ei spre succes nu a fost unul ușor, pentru
că încă din adolescență a muncit într-o fabrică pentru a-și ajuta familia și
pentru a-și plăti lecțiile de muzică.
Talentul său a
devenit cunoscut după ce a participat la un concurs local de interpretare
organizat la Avignon. După mai multe încercări, a câștigat competiția
interpretând „La vie en rose”, cântecul devenit celebru prin Edith Piaf,
artista pe care o considera un model.
Momentul care i-a
schimbat viața a venit în 1965, când a apărut în emisiunea „Télé Dimanche” a
televiziunii franceze. Interpretarea sa a impresionat publicul, iar presa a
început să o compare cu Edith Piaf. Cariera ei a fost lansată de impresarul
Johnny Stark, iar debutul pe scena celebrului Teatru Olympia din Paris a
confirmat apariția unei noi mari voci a Franței.
Cu o carieră întinsă
pe mai multe decenii, Mireille Mathieu avea să devină una dintre cele mai
cunoscute cântărețe franceze din lume.
1946: S-a născut
Petre Roman, primul premier al României după Revoluția din 1989
Petre Roman s-a
născut pe 22 iulie 1946. Înainte de intrarea în politică, a fost profesor
universitar și cercetător în domeniul fizicii fluidelor și al poluării
mediului.
Petre Roman, primul premier după Revoluţia din 1989. FOTO: arhivă
În 1968 a devenit
asistent la Facultatea de Energetică a Institutului Politehnic București, iar
ulterior a avansat în cariera academică, ajungând șef de lucrări și apoi
conferențiar.
După căderea
regimului comunist, Petre Roman a devenit primul prim-ministru al României
postcomuniste, funcție pe care a ocupat-o între 1989 și 1991. Ulterior, a fost
președinte al Senatului între 1996 și 1999 și ministru de Externe în perioada
1999-2000.
În timpul mandatului
său de premier, guvernul condus de el a adoptat peste 100 de legi.
1947: S-a născut
Mihaela Peneș, campioana olimpică la aruncarea suliței
Pe 22 iulie 1947
venea pe lume, la București, Mihaela Peneș, una dintre marile campioane ale
atletismului românesc.
Mihaela Peneș, medalia de aur la JO din 1964, la aruncarea cu suliţa. FOTO: arhivă
La doar 17 ani, ea
reușea o performanță extraordinară: câștiga medalia de aur la aruncarea suliței
la Jocurile Olimpice de la Tokyo, din 1964. Victoria sa a surprins lumea
sportului, fiind una dintre cele mai tinere campioane olimpice ale acelei
ediții.
Mihaela Peneș și-a
completat palmaresul cu o medalie de bronz la Jocurile Olimpice de la Ciudad de
Mexico, în 1968, și cu aurul Universiadei din 1965. Între 1965 și 1968 a
dominat competițiile interne, devenind campioană națională la suliță.
După retragerea din
activitatea sportivă, s-a dedicat antrenoratului și administrației sportive.
Din 1990 a lucrat în cadrul Comitetului Olimpic Român, unde a coordonat
Departamentul Internațional, iar ulterior a ocupat pentru o perioadă funcția de
secretar general. Mihaela Peneș a murit în septembrie 2024.
1951: S-a născut
Patriarhul Daniel
La 22 iulie 1951 s-a
născut, în localitatea Dobrești din județul Timiș, Dan Ilie Ciobotea, cel care
avea să devină Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhul Daniel împlineşte 75 de ani. FOTO arhivă
A urmat studii
teologice și a ocupat mai multe funcții în ierarhia Bisericii Ortodoxe Române,
fiind arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei înainte de
alegerea sa ca patriarh.
În septembrie 2007,
Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales patriarh al României, iar înscăunarea
oficială a avut loc la 30 septembrie 2007. De atunci conduce Biserica Ortodoxă
Română, fiind cel de-al șaselea patriarh din istoria acesteia.
1967: S-a născut
cântăreaţa Ileana Șipoteanu
Ileana Șipoteanu s-a
născut pe 22 iulie 1967 și și-a început cariera artistică la Pitești, unde, în
1983, a cântat alături de formația „Valahia”. În aceeași perioadă a urmat
cursurile Școlii Populare de Artă din oraș, la clasa profesoarei Cornelia Voica.
În 1985 s-a angajat
la Teatrul „Alexandru Davila”, unde a activat timp de cinci ani. Debutul său la
televiziune a venit în 1986, în emisiunea „Album Duminical”, cu piesa „Nu e
greu”, compusă de Dumitru Lupu pe versurile lui Eugen Dumitru.
Tot în 1986 a
participat pentru prima dată la Festivalul de la Mamaia, unde a prezentat două
melodii în primă audiție: „Când amintirile le retrăiești” și „Nu sunt vorbe
câteodată”.
De-a lungul carierei,
Ileana Șipoteanu a înregistrat peste 100 de cântece și a colaborat cu numeroși
compozitori români, devenind una dintre prezențele constante ale spectacolelor
de muzică ușoară și ale emisiunilor radio și TV.
1986: A murit
Aurelian Andreescu, una dintre marile voci ale muzicii ușoare românești
Pe 22 iulie 1986 se
stingea din viață Aurelian Andreescu, unul dintre cei mai apreciați interpreți
români de muzică ușoară. Avea doar 44 de ani.
Născut în 1942,
artistul debutase la prima ediție a Festivalului de la Mamaia, în 1963, cu
melodia „În tot ce e frumos pe lume”, compusă de Elly Roman. Vocea sa puternică
și expresivă l-a transformat rapid într-unul dintre interpreții preferați ai
compozitorilor români.
A susținut spectacole
în cele mai importante localuri din București și de pe litoral, iar în 1968 a
obținut locul al treilea la Festivalul Internațional al Cântecului de la Sopot,
în Polonia. În 1971 a făcut parte din echipa României care a câștigat Cupa
Europei la concursul de la Knokke, Belgia, alături de Aura Urziceanu și Mihaela
Mihai.
Aurelian Andreescu a
reprezentat România și la Olimpiada Cântecului de la Atena, în 1973, unde a
interpretat piesa „Alerg printre stele”. În scurta sa carieră a lăsat în urmă
peste 200 de melodii înregistrate.
Problemele de
sănătate i-au afectat însă ultimii ani de viață. O hepatită netratată din
copilărie, agravată ulterior, i-a provocat complicații grave. În vara lui 1986,
aflat la un restaurant din Eforie Nord, artistul a început să se simtă rău după
ce a cântat câteva melodii. A fost transportat la spital, însă a murit în
aceeași seară.
A fost înmormântat în
Cimitirul Ghencea din București.
1992: S-a născut
Selena Gomez, actrița și cântăreața care a devenit un fenomen
Selena Gomez, actriţa devenită fenomen. FOTO: Profimedia
Pe 22 iulie 1992 s-a
născut, în Texas, Selena Gomez, una dintre cele mai cunoscute artiste americane
ale generației sale. A intrat în lumea divertismentului încă din copilărie,
odată cu apariția în serialul pentru copii „Barney & Friends”, difuzat
între 2002 și 2004.
Succesul avea să vină
câțiva ani mai târziu, odată cu rolul lui Alex Russo din serialul Disney
Channel „Wizards of Waverly Place”, producție care a transformat-o într-o
vedetă internațională în rândul publicului tânăr.
Ulterior, Selena
Gomez a jucat în filme precum „Another Cinderella Story”, „Ramona and Beezus”,
„Monte Carlo”, „Spring Breakers” sau „The Dead Don’t Die” și a dat voce
personajului Mavis din seria de animație „Hotel Transylvania”.
Pe lângă cariera
artistică, Selena Gomez a devenit și producător și om de afaceri,
construindu-și una dintre cele mai vizibile cariere din industria americană de
divertisment.
2025: A murit Ozzy
Osbourne, legenda heavy metal
Pe 22 iulie 2025 a
murit Ozzy Osbourne, una dintre cele mai importante figuri ale muzicii heavy
metal. Artistul avea 76 de ani.
Ozzy Osbourne, o prezenţă explozivă. FOTO: Gettyimages
Ozzy Osbourne a
devenit celebru la sfârșitul anilor ’60, ca solist al trupei Black Sabbath,
formație considerată una dintre fondatoarele genului heavy metal. Cu Black
Sabbath a vândut aproximativ 70 de milioane de albume la nivel mondial, iar
după despărțirea de trupă, în 1979, și-a construit o carieră solo de succes, cu
peste 100 de milioane de discuri vândute.
De-a lungul carierei,
a fost inclus de două ori în Rock and Roll Hall of Fame – o dată alături de
Black Sabbath și o dată ca artist solo – și a primit numeroase distincții,
printre care cinci premii Grammy, o stea pe Hollywood Walk of Fame și premiul
„Godlike Genius” oferit de revista NME.
Dincolo de muzică,
Ozzy Osbourne a rămas cunoscut și prin numeroasele controverse și povești care
i-au construit imaginea de „prinț al întunericului”. Cea mai celebră a avut loc
în 1982, când, în timpul unui concert, a mușcat capul unui liliac aruncat pe
scenă, crezând că este o jucărie. Ulterior a avut nevoie de tratament
antirabic.
Ultimii ani ai vieții
au fost marcați de probleme serioase de sănătate, inclusiv boala Parkinson și
complicații după o cădere suferită în 2019.
Cu puțin timp înainte
de moarte, artistul se reunise cu colegii din Black Sabbath pentru un ultim
concert de adio, organizat la Villa Park, în orașul său natal, Birmingham.
Evenimentul a fost gândit ca o despărțire de scenă în fața fanilor care l-au
urmărit timp de mai bine de cinci decenii.
