Pe 21 iunie 1920 s-a născut actorul Puiu Călinescu. Tot pe 21 iunie s-au mai născut regizorul Andrei Șerban și Prințul William, al Marii Britanii.
Actorul Puiu Călinescu FOTO: Cinemagia
1888: S-a născut Horia Furtună, poet, dramaturg şi prozator
S-a născut la Focşani, județul Vrancea. A semnat şi cu pseudonimele Horia Făget, Mercator, Ariel, Aghiuţă, Ion Dracu, Mefistofel, Const. Paul.
Şi-a petrecut copilăria la Constanţa, unde a învăţat greaca şi turca, dar şcoala o face la Bucureşti. „Dicţionarul Scriitorilor Români” (Ed. Albatros, 2001) menţionează că Horia Furtună debutează cu poezia „Prietenii”, în 1902, în revista „Carmen”, apoi, în 1903, publică versuri şi proză în „Adevărul”, iar în 1904, o poemă „eroi-comică” în suplimentul pentru copii al ziarului, proză în „Comoara tinerimei” (1905), o parodie şi o baladă, în 1906, în revista „Din liceu”.
Horia Furtună a luat bacalaureatul, în 1906, la Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti, şi a urmat, la Paris, Facultatea de Drept şi Filosofie. La Paris i-a cunoscut pe Al. Macedonski, E. Lovinescu, Em. Ciomac şi Victor Eftimiu.
A fost coleg cu Mircea Djuvara şi a legat o prietenie durabilă cu Ion Pillat. În 1909 obţine licenţa în drept, ce-i este echivalată, în 1915, la Facultatea de Drept din Iaşi, cu diploma de doctor în drept.
1905: S-a născut romancierul, dramaturgul si filosoful francez Jean-Paul Sartre
Jean-Paul Sartre, pe numele complet Jean-Paul Charles Aymard Sartre; n. 21 iunie 1905, Paris – d. 15 aprilie 1980, Paris) a fost un filozof francez, reprezentant al existențialismului, scriitor (Premiul Nobel 1964), jurnalist și militant social.
A influențat profund generația care i-a urmat, în special tineretul din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, nu doar prin filozofia și opera sa literară, ci mai ales ca intelectual angajat.
Jean-Paul Sartre FOTO: Arhive
Diversele sale angajamente sociale sunt inseparabile de gândirea sa filozofică. Conceptul de libertate joacă un rol important in orice sistem filozofic, iar Jean-Paul Sartre a plasat conceptul în centrul ideilor sale si și-a socat contemporanii, spunând că: “Omul este condamnat să fie liber”.
1920: S-a născut actorul Puiu Călinescu
Alexandru Călinescu, pe numele său real, s-a născut la 21 iunie 1920 în Bucureşti. Părinții săi au fost actorul Jean Tomescu şi Fotina Călinescu, muncitoare la o fabrică de ţigarete. La vârsta de 5 ani, după moartea mamei, care avea doar 23 de ani, şi cu un tată care nu îl va recunoaşte drept fiu al său, a fost crescut de bunica din partea mamei, apoi de alţi unchi şi mătuşi.
Are parte de o copilărie grea, iar în adolescență începe să lucreze lipind afişe pentru spectacole. Debutează, apoi, în cariera artistică jucând în „revistele” de cinematograf care prefaţau cândva, în sălile de cinema, proiecţia unui film.
Puiu călescu, actor român FOTO: Arhive
Este remarcat de profesorul de canto Mihai Vulpescu, care îi va facilita intrarea la Ateneul Popular unde Puiu făcea teatru, cânta, scria texte şi chiar a ajuns preşedintele comitetului Ateneului Popular. Ulterior, Nicu Kanner l-a luat la Teatrul Baraşeum, pentru ca, mai târziu, să fie distribuit într-un spectacol la teatrul Gioconda, pe Lipscani.
La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial a dezertat, după ce se prezentase pentru înrolare la un regiment din Târgovişte. În anul 1948, va intra în echipa Teatrului „Constantin Tănase”, teatrul Savoy la acea vreme, care l-a consacrat şi căruia artistul i-a rămas credincios până la sfârşitul vieţii.
A jucat în spectacolele de revistă „Sonatul lunii” – primul scenariu pentru un astfel de spectacol pe care l-a scris – , „Frumosul din pădurea… zăpăcită”, „Eu vă fac să râdeţi!”, „E nemaipomenit!”, „Omul care aduce râsul”, „Bărbatul fatal”, „Superman”, „O seară la Boema”.
A fost distribuit în numeroase scenete la teatru şi la televiziune, precum „Azilul MacFerlan”, „Fără mănuşi”, „Şi Ilie face sport”, „Cer cuvântul!”, „Un băiat iubeşte o fată”, „Ca la Revistă”, „Pagini alese din Revista de altădată”, „Nicuţă… la Tănase”, „Femei… femei… femei…”, „Restaurant de lux”, „Uimitoarele aventuri ale lui Spirache”, „Magazin de stat”, „Bimbirică”, „Nu servim în stare de ebrietate!”, „În gară”, „Inspecţie”, „Ora de gimnastică”, „Bujor al 12-lea”.
Puiu Călinescu s-a aflat în distribuţia a numeroase producţii pentru marele ecran, printre acestea aflându-se debutul său cinematografic, „Ilie în luna de miere” (1954), apoi „…Și Ilie face sport” (1954), „Şofer de mare viteză” (1955), „Directorul nostru” (1955), „O poveste obişnuită… o poveste ca în basme” (1959), „O zi pierdută” (1960), „Celebrul 702” (1961), „S-a furat o bombă” (1962), „Sub cupola albastră” (1962), „Vacanţă la mare” (1962), „Un surâs în plină vară” (1963), „De-aş fi… Harap Alb” (1965), „Corigenţa domnului profesor” (1966), „Faust XX” (1966), „Împuşcături pe portativ” (1967), „Balul de sâmbătă seară” (1967), seria „Brigada Diverse” (1970, 1971) – care îi va aduce celebritatea, rolul Trandafir din serie, unde a jucat alături de Dem Rădulescu, Jean Constantin, Toma Caragiu, Reka Nagy, Sebastian Papaiani, Ștefan Bănică, fiind interpretat remarcabil -, „Fraţii Jderi” (1974), „Serenadă pentru etajul XII” (1976), „Nea Mărin miliardar” (1979), „Expresul de Buftea” (1979).
A și scris pentru televiziune scenariile producţiilor „Informații-gara” (1971) şi „La un restaurant de lux” (1994).
A fost căsătorit cu Victoria Călinescu cu care a avut doi copii, pe Carmen Călinescu și pe Silvia Călinescu. Moare pe 16 mai 1997, la București, din cauza unei insuficienţe cardiace.
1943: S-a născut Andrei Șerban, regizor român de teatru și film
S-a născut la București, România. A studiat regia la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, unde a absolvit în 1966. După terminarea studiilor, și-a început cariera ca regizor la Teatrul Bulandra.
13 iunie: 36 de ani de la cea mai violentă mineriadă din România postdecembristă
Aici a pus în scenă numeroase piese de teatru, obținând recunoaștere pentru originalitatea și creativitatea sa. Totuși, în anii ’70, a fost nevoit să părăsească România din cauza regimului comunist și a emigrat în Statele Unite ale Americii.
Regizorul Andrei Șerban
În SUA, Andrei Șerban și-a continuat cariera în teatrul experimental, lucrând cu diverse companii și instituții renumite, cum ar fi „New York Shakespeare Festival”, „Lincoln Center Theater” și „La MaMa Experimental Theatre Club”. De-a lungul carierei sale, Șerban a regizat o gamă largă de piese, atât clasice, cât și contemporane. Printre cele mai notabile producții ale sale se numără „Crimă și pedeapsă” de Fyodor Dostoevsky, „Hamlet” de William Shakespeare și „Cei doi gemeni venețieni” de Carlo Goldoni. De asemenea, a pus în scenă numeroase opere, inclusiv “Carmen” de Georges Bizet și „Căsătoria lui Figaro” de Wolfgang Amadeus Mozart.
Este considerat un maestru al regiei și unul dintre cei mai importanți regizori ai timpurilor moderne.
1982: S-a născut Prințul William, duce de Cambridge, Prinț al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord
William Arthur Philip Louis s-a născut în 1982 la Spitalul St. Mary din Londra. A primit titlul de Prinț al Țării Galilor la naștere și a fost botezat în capela privată a Palatului Buckingham.
Este absolvent al Universității St. Andrews din Scoția, cu o diplomă de licență în Geografie.
Prințul William FOTO: Shutterstock
După absolvire, a urmat o carieră militară în Forțele Aeriene Regale Britanice (RAF), unde a obținut rangul de pilot de elicopter de luptă.
În aprilie 2011, William s-a căsătorit cu Catherine Middleton, acum cunoscută sub numele de Ducesa de Cambridge. Cuplul are trei copii: Prințul George, Prințesa Charlotte și Prințul Louis.
1988: A murit George Ivaşcu, critic literar și publicist
S-a născut în comuna Cerţeşti, jud. Galaţi. A absolvit Liceul la Bârlad (1922-1929); licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofi e a Universităţii din Iaşi (1933) şi doctor în ştiinţe fi lologice (1975), se arată în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
A debutat în revista „Manifest” (1943), cu o cronică la romanul lui Ionel Teodoreanu „Crăciunul de la Silvestri”.
A fost colaborator la: „Gândul vremii”, „Lumea”, „Iaşul”, „Însemnări ieşene”, „Jurnalul literar” (secretar de redacţie), „Tribuna poporului”, „Victoria” (redactor responsabil), „România liberă”, „Luceafărul”, „Analele Universităţii Bucureşti”, „Revue roumaine” (redactor responsabil), „Arcades” (redactor responsabil). A fost redactor-şef la „Contemporanul” (1955- 1971) şi la „Lumea” (1963-1966).
George Ivașcu FOTO: Arhivă
Director al revistei „România literară” din 1971. Membru al Consiliului Ziariştilor; responsabilul Centrului Român al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari (Paris; din 1971) şi membru în Comitetul Executiv al acesteia; membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Şeful Catedrei de Istoria Literaturii Române a Universităţii din Bucureşti (1958-1968).
Cercetător literar laborios şi competent, şi, de asemenea, un gazetar dintre cei mai înzestraţi, a abordat în cărţile sale teritorii întinse ale literaturii române. A publicat volumul de eseuri critice intitulat „Confruntări literare” (I-III, 1966-1988); studii monografi ce: „Titu Maiorescu” (1972), „Dobrogeanu-Gherea” (1972), „Nicolae Filimon” (1977); publicistică: „Jurnal ieşean” (1971), „101 tablete” (1974), „Profi l de epocă” (1981); antologii: „Refl ector peste timp” (I, 1964), „Din istoria teoriei şi a criticii literare româneşti” (I, 1967).
15 iunie: Ziua în care este inaugurat la Paris atelierul marelui sculptor român Constantin Brâncuși
Autor al „Istoriei literaturii române” (vol. I, 1969), pentru care a fost distins cu Premiul Academiei Române. De asemenea, a îngrijit mai multe ediţii din scrierile lui Lucian Blaga şi C. Dobrogeanu-Gherea. În 1969 şi 1971 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. A murit la Bucureşti.
2009: Provincia daneza Groenlanda îşi asumă autoguvernarea
Danemarca i-a cedat competentele in 32 de domenii,intre care cel al politiei si justitiei. Moneda, politica externa si apararea au ramas sub control danez. Groenlanda este condusă de către monarhul Danemarcei , actualmente regina Margareta a II-a. Guvernul danez, condus de regină, numește un Rigsombudsmand (“Înalt comisar”), care reprezintă guvernul și monarhia daneza.
Groenlanda FOTO: Istock
Groenlanda are un parlament compus din 31 de membri, numiți în urma alegerilor generale. Șeful de guvern este primul-ministru, care este de obicei liderul partidului majoritar din Parlament. Groenlanda nu este parte a Uniunii Europene, ea părăsind aceasta organizatie in 1985, deși Danemarca este stat membru al UE.
Solstițiul de vară
Solstițiul de vară marchează cea mai lungă zi din an, deoarece Soarele ajunge la poziția sa cea mai înaltă pe cer.
Ziua Internațională a Sărbătorii Solstițiului a fost instituită de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a celebra importanța culturală și spirituală a acestui eveniment astronomic.
Soare la apus
Sărbătorirea Solstițiului de vară are o istorie îndelungată și este asociată cu multe tradiții și ceremonii speciale, multe dintre ele avându-și rădăcinile în vechile festivaluri păgâne, în care oamenii sărbătoreau și adorau Soarele și puterea sa.
