Știți care este una dintre cele mai mari
probleme ale oamenilor, inclusiv a românilor?
Este că nu înțelegem funcția
exponențială.
Efectiv creierul nostru este obișnuit să gândească în funcții
liniare. Lanțurile lui Markov.
De exemplu: am avut creștere salarială de x%
anual în ultimii y ani? Mă aștept să urmeze același trend pe termen nelimitat.
Tsunami-ul denumit AI este de departe cel
mai important eveniment al vieților noastre. Și totuși,
când ne uităm la știri, nu pare asta. Societatea românească nu conștientizează
momentul istoric în care suntem acum.
Canalele media dau ce se cere. Moloz, accidente,
scandal, prostii sinistre, crize, pisicuțe drăguțe, mâncare.
Iar politicienii tind să urmeze același
trend. Plus gândire pe termen scurt, maxim un ciclu electoral. Din păcate.
Am zis să pun laolaltă 10 lucruri vitale despre
AI pe care toți politicienii din România ar trebui să le știe.
De ce?
Să fie conștienți de impactul lor și să
înceapă să se pregătească pentru ele. Atât ei, cât și pe restul societatii românești.
Garantat o să îi intereseze și pe ei, și pe
copiii lor și pe votanții lor, chiar dacă acum nu pare acest lucru. 🙂
Să începem cu câteva considerații de bază.
Intenția declarată a marilor modele de AI este să ÎNLOCUIASCĂ toată
munca cognitivă.
Ce înseamnă asta?
Dacă jobul respectiv presupune să stai în
fața un ecran, poate si va fi înlocuit! AI-ul va putea să facă în următorii 2 ani
100% din acea muncă mai rapid, mai eficient, non-stop, fără concediu, fără greve,
cu o creativitate mult peste cea umană…
Deja acum poate să facă peste 80% și se
îmbunătățește non-stop.
Contabili, avocați, marketeri, operatori de
call center, programatori, … Orice job poate să fie înlocuit parțial sau total
cu o variantă de AI.
Gândiți-vă că este un TAM (Total Addresable
Market) uriaș, de trilioane de dolari, la nivel global.
Un mic exemplu: În iunie va fi cel mai mare IPO din istorie – SpaceX. Evaluarea este enormă. Pe ce se bazează?
De exemplu, pe TAM. Care este estimarea lor:
- 870B USD – Starlink Internet (satelitii)
- 740B USD – Starlink mobile unit
- 600B USD – digital advertising market (platforma X.com)
- 2.4T USD – infrastructură de AI (datacentere, atât pe pământ, cât și în spațiu cosmic)
- 22.7T USD – MacroHard (antiteza la
Microsoft-ul lui Bill Gates) – înlocuirea muncii din fața ecranelor.
Și Claude (de la Anthropic) face fix același lucru.
Sintagma “Vor apare joburi noi” este una total înșelătoare.
Mulți experți, aplicând modele liniare
(evident, eronate), spun:
“Nu vă faceți griji! Și în trecut au fost evoluții tehnologice,
oamenii s-au adaptat, au apărut noi joburi și totul a fost bine.
De la apariția războiului de țesut (care a
dat afară milioane de țesători manuali), la apariția automobilului (care a scos
la pensie milioane de cai), la apariția electricității, a internetului… Da,
deci nu vă faceți griji.”
Corect, și acum vor apare noi joburi.
În schimb, ce nu se spune este că nivelul
de calificare necesar pentru a presta acele joburi este MULT, MULT mai ridicat
decât ce este acum pe piață.
Vor dispare mult mai multe joburi decât vor
apare.
Și cele care vor apare, majoritate vor necesita înaltă calificare.
PROVOCARE: Încercați să numiți un singur
job nou care poate să apară care să nu fie afectat ulterior negativ de
dezvoltarea AI-ului sau roboticii. Unul singur!
Milioane de joburi vor fi înlocuite de
tehnologie, iar cei dați deoparte nu vor putea decât într-o mică parte să se
recalifice pentru noile oportunități.
De ce? Pentru că nu îi va duce capul pe
majoritatea.
Mai ales că acum attention span-ul este de 8
secunde, după ce aproape toată populația își arde creierul și circuitele de dopamină cu
gratificare instantă (Tik-Tok, jocuri video, short form content).
Ce procent
din oameni credeți că mai poate să susțină focusul necesar să învețe din greu
pentru o recalificare de înaltă performanță?
De exemplu, știți care este jobul cel mai
utilizat pe planetă? Șofer. Inclusiv în România. Aproximativ 10% din forța de
muncă din România lucrează în spatele unui volan (șoferi profesioniști de
transport marfă, transport persoane, agenți vânzări, etc).
Surprinzător, în
acest moment, atât în România cât și la nivel global, este DEFICIT de șoferi. Momentan.
Ce tehnologie poate să elimine peste noapte
pozițiile de șofer? FSD (Full Self Drive). Tehnologia deja există. Funcționează. În SUA, în China, în Monaco…
Care sunt piedicile ca acest lucru să se întâmple? Sunt 2 mari:
- Bottle neck-ul de producție al autoturismelor, a camioanelor și a altor mijloace de transport cu capabilități FSD. E foarte complicat să produci la scală industrială.
- Autorizațiile de la autoritățile locale (trebuie modificată legislația pentru a permite asta). Dar tehnologia există. În momentul în care cele 2 bottleneck-uri vor fi rezolvate, șoferii umani vor fi înlocuiți cu șoferi tehnologici.
Argumente în favoarea șoferilor AI vs șoferilor biologici:
- Vor fi mult mai ieftini
- Vor face mai puține accidente
- Nu vor bea la volan
- Nu trebuie să respecte program de odihnă. Pot conduce 24/7.
- Nu fac greve
- Nu vor creșteri salariale
- Asigurările vor fi mult mai ieftine dacă o companie are șoferi AI decât șoferi umani.
Va apare o mare masă de oameni “inutili” (termen
inventat de Yuval Noah Harari)
OK… Sute de mii de joburi de șofer vor dispare în
decursul a câtorva ani în România.
Ce vor face oamenii?
Meseriile noi care vor apare
vor fi ÎNALT CALIFICATE. Bio-programare genetică.
Ce procent din șoferi vedeți
învățând suficient de mult ca să devină bio-programatori genetici? Nu foarte
mulți…
Șoferii. Medicii. Experții. Matematicienii.
Profesorii. Avocații. … Toți vor fi afectați de AI.
Cum va crește economia?
Elon Musk anticipează că în viitorii 10 ani
GDP-ul SUA va crește de 10X, ca urmare a extraordinarei eficiențe adăugate de
AI și munca robotică. Este susținut de mulți manageri de fonduri de investiții.
Inclusiv acum, dacă vă uitați la evoluția S&P 500, creșterea este susținută
de aprox 7 companii tehnologice. Restul de 493 companii abia se mișcă. Creșterea PIB-ului
SUA acum este susținută de investițiile uriașe în tehnologie. Cererea pentru
inteligență este uriașă.
Economia va creste în țările care au acces la inteligență. Dar restul? Precum România?
Deci joburile care implică mutat de electroni sunt cu un picior în
groapă. Dar joburile care implică mutat de atomi?
Mulți zic: nici o problemă, o să mă
recalific în muncitor fizic: constructor, instalator, electrician. Și acum este
o cerere uriașă pentru aceste joburi. Este o idee foarte bună, care va mai da
aproximativ 5-6 ani avans.
Tinerii își vor putea face firme de la 16 ani
Dar, roboții umanoizi generaliști sunt
aici. Evident, încă râdem de ei când se împiedică și cad. Încă vedem că sunt
stângaci în anumite mișcări. Încă vedem că nu pot să facă foarte bine operațiuni
precum spălatul vaselor, pusul alimentelor la loc în frigider, gătit.
În 2024 erau 4 companii care făceau roboți
umanoizi în SUA cu evaluare mai mare de 1 miliard USD și vreo 20 în China.
În
2025 numărul acestor companii au crescut la peste 120.
În 2026 au trecut de
200. Deja producția de roboți a intrat pe linie dreaptă, cu zeci de mii pe
an/companie, urmand sute de mii per companie.
În următorii ani, numărul de roboți umanoizi generaliști va crește
exponențial, depășind la un moment dat numărul populației umane.
Tehnologia se îmbunătățește în fiecare
săptămână. China ține concursuri periodice pentru companiile producătoare de
roboți (maratoane, meciuri de box, etc). Îmbunătățirile sunt impresionante. Și
accelerează.
Va fi mult mai eficient să îți iei un robot
umanoid care să îți facă munca prin casă, prin grădină, prin firmă… La prețul
unul leasing de mașină medie. 10 eur/zi. Este doar o chestiune de timp.
România NU este deloc pregătită pentru tsunami-ul AI-ului.
În acest moment, SUA este pe locul 1, China
pe locul 2, la câteva luni în spate. Europa nici măcar nu concurează pentru
locul 3. Și România, în cadrul Europei, suntem la coada clasamentului privind
pregătirea pentru AI.
Cele mai mari creiere ale planetei încearcă
să găsească o soluție pentru miliardele de oameni inutili care vor apare. Una
din soluții este taxarea companiilor de AI și oferirea de UBS (Universal Based
Income) venit minim garantat populației.
Acest UBS provenit din taxare poate fi
aplicat în țările unde există marile companii de tehnologie. Adică, în SUA.
În
Europa nu există modele de AI comparabile. Singurul model de AI care merită menționat este Mistral,
făcut în Franța tot de fondatori americani, care nici nu este foarte performant…
Noi, în Romania, nu vom avea ce AI să taxăm. Ca atare, nu vom avea resurse prea multe de
unde să susținem ajutoarele pentru populația ne-eficientă.
În rest, cum stă România la capitolele care
ne pot face competitivi în AI? Prost.
Cum stăm la adopția Inteligenței Artificiale?
Cel mai prost din UE.
Cum stăm noi cu analfabetismul funcțional? Cel mai prost din UE (mai puțin
Bulgaria).
Cum stăm cu analfabetismul tehnologic? Cel mai prost din UE.
Cum stăm cu attention span-ul, cu probabilitatea să credem teorii ale
conspirației? Ați ghicit, cel mai prost din UE.
Cum stăm cu abandonul școlar? Cel mai prost din UE.
Cum stăm cu gândirea antreprenorială în cadrul populației generale? Destul de
jos, comparativ cu UE.
Avem un grup de programatori buni, dar
nivelul general al populației este foarte jos. Doar cu câteva vârfuri nu se
face primăvară. Trebuie educatie!
Care este consecința democratizării AI-ului peste câțiva ani? Abundență
și potențial deflație.
Cum adică deflație?
Să luăm un exemplu: cancerul la sân. În
SUA, costurile aferente pentru rezolvarea cancerului la sân pe o perioadă de 10
ani, stadiul IV este aprox 375,000 USD. Prin evoluția tehnologiei vom putea să
eliminăm/prevenim apariția acestei boli, ceea ce înseamnă o economie uriașă
pentru sistemul de sănătate.
Un bolnav care acum face dializă costă
statul român aprox 30k eur/an, pentru fiecare an de viață sau până face transplant.
Prin noile descoperiri științifice, făcut cu AI, vom putea să printăm organe cu
propriul ADN, crescând calitatea vieții și scăzând costurile uriașe.
De ce abundență?
AI-ul în acest moment ne duce către un
moment în care va putea să rezolve orice. Să rezolve matematica, fizica,
chimia, biologia, medicina… O să fac una articol special doar pentru asta.
De ce nu suntem cinstiți cu noi înșine
Fiecare țară, inclusiv România, trebuie să își securizeze propriile
modele AI
Dacă nu o va face, va rămâne dependentă de
furnizorii de inteligență externi. Ceea ce înseamnă un risc strategic uriaș.
Trebuie să avem energia proprie, trebuie să
avem inteligența artificială proprie, trebuie să avem acces la resursele
proprii (din țara noastră și din cosmos), trebuie să avem acces la propriile
noastre dataset-uri, atât native cât și sintetice.
În acest moment, efervescența modelelor de
AI este uriașă. China oferă lumii modele Open Source, America nu o mai face.
Ok….
But, ca să nu mai o lungesc, hai să pun pe
hârtie cele 10 lucruri de știut și aplicat.
- Gândirea liniară
vs. Evoluția exponențială Politicienii noștri
votează legi cu aplicabilitate pe termen lung folosind o mentalitate liniară.
AI-ul evoluează exponențial. Asta înseamnă că o lege reglementată azi va fi
complet depășită în 12 luni. Dacă statul nu învață să fie agil și predictiv, va
fi mereu cu zece pași în urma tehnologiei, conducând o țară cu reguli din
trecut pentru realități din viitor. - AI nu este o
„problemă de la IT”, ci noua electricitate Cea mai mare greșeală
este izolarea discuției despre AI în subordinea unui minister al digitalizării
sau al cercetării. AI-ul este o tehnologie de uz general, exact ca
electricitatea sau internetul. Ea va reconfigura agricultura, siguranța
națională, sănătatea, justiția și finanțele. Nu poți face strategie politică
fără să pui AI ca strat de bază în fiecare minister. - Dispoziția
„Dosarului cu șină” și moartea birocrației de partid AI-ul are capacitatea de
a automatiza peste 80% din sarcinile administrative repetitive. ACUM. Peste un
an, 90%. Peste încă un an, 95%-100%. Pentru România, asta înseamnă
digitalizarea radicală și eliminarea corupției mici prin eliminarea factorului
uman din deciziile administrative simple (autorizații, avize, procesare de
documente). Aparatul hipertrofiat de stat, folosit adesea ca bazin electoral,
va deveni o ancoră economică dacă nu este reconvertit. - „Leapfrogging” –
Șansa României de a arde etapele Așa cum în anii 2000
România a sărit peste infrastructura de cupru direct la internetul prin fibră
optică (ajungând în topul mondial la viteză), la fel putem face și acum. Nu mai
are rost să copiem sisteme administrative din vest care au funcționat în anii
’90. Putem sări direct la un model de Stat ca Platformă (GovTech)
propulsat de inteligență artificială generativă. - Prăbușirea
modelului economic bazat pe „lohn” și outsourcing O mare parte din economia
României se bazează pe servicii de suport (call centers, BPO) și IT outsourcing
de nivel mediu și mic. Acestea sunt primele joburi pe care AI le preia global
pentru că sunt ieftine și scalabile. Dacă politicienii nu stimulează crearea de
proprietate intelectuală și inovare autohtonă, riscăm un val masiv de șomaj în
rândul gulerelor albe în următorii 3-5 ani. - Securitatea
Națională și Războiul Cognitiv În 2026, atacurile
cibernetice nu mai înseamnă doar blocarea unor servere, ci manipularea
realității. Prin deepfakes de text, audio și video, actori statali ostili pot
destabiliza alegerile din România în câteva ore, creând narațiuni false perfect
plauzibile. Securizarea spațiului informațional și educarea populației
împotriva manipulării algoritmice sunt priorități de siguranță națională de
gradul zero. Gândiți-vă că OLX-ul trebuie să facă campanii prin care să spună
milioanelor de români să nu dea datele cardului ca să primească banii acolo. Penibil. Suntem pe ultimul loc în EU cu privire la educație financiară/digitală/cyber/IT/analfabetism
funcțional/etc… - Suveranitatea
digitală: Cine deține „creierul” României? Dacă instituțiile
statului folosesc exclusiv modele de AI create în SUA sau China, datele
strategice ale cetățenilor și ale economiei românești hrănesc infrastructuri
străine. România are nevoie, la nivel regional sau național, de independență
computațională și de modele LLM antrenate pe specificul juridic, cultural și
lingvistic autohton, pentru a nu deveni o colonie digitală. - Trecerea de la
medicina reactivă la cea predictivă (Șocul Pilonului de Pensii) AI-ul aplicat în medicină
și genomică va extinde speranța de viață sănătoasă în mod dramatic. Ați auzit
de „Longevity Escape Velocity”? Dați o căutare pe Google. Este fascinant să
vezi că bătrânețea este deja considerată o boală VINDECABILĂ. Dacă sistemul
public din România este proiectat pentru o populație care moare la scurt timp
după pensionare, prelungirea vieții cu 10-15 ani de activitate va gripa complet
sistemul actual de pensii și asigurări de sănătate, dacă nu este reformat
structural de urgență. E o schimbare de paradigmă. - Educația
exponențială vs. Școala industrială Sistemul de învățământ
românesc încă pregătește copiii pentru memorare și sarcini repetitive – exact
lucrurile la care AI este imbatabil. Știm asta, pentru că prin Asociația
StartEvo si Platforma Educationala Kidibot suntem implicați în educația informală din 2007. Politicienii trebuie
să înțeleagă că viitorul aparține celor care știu să colaboreze cu AI-ul
(Prompt Engineering, gândire critică, rezolvare de probleme complexe,
gestionarea eșecurilor, curaj, grit, disciplină). Avem nevoie de tutori AI
personalizați pentru fiecare elev pentru a reduce decalajul enorm dintre urban
și rural. - Democratizarea
abundenței (De la penurie la acces) Tehnologia transformă
resursele rare în resurse abundente. AI-ul va reduce masiv costul energiei
(prin optimizarea rețelelor și fuziune/solar), al educației și al asistenței
medicale. Rolul politicianului modern nu mai este să împartă sărăcia prin
subvenții, ci să creeze cadrul legislativ prin care această abundență
tehnologică să fie accesibilă tuturor cetățenilor, reducând inegalitatea
socială. Problema e că până la abundență vom avea aprox 10 ani de deranj maxim.
Este vital pentru țara noastră ca
politicienii noștri să se uite dincolo de molozul pe care îl cere populația,
care nu știe ce vine.
Este de datoria noastră să ne pregătim, să facem față
împreună, ca nație, cât mai bine în anii ce vor veni.
Este de datoria noastra să ne educăm.
Dacă nu ne vom pregăti de acum, problemele
societare vor fi cataclismice.
PS. O mică glumă de sezon, relevantă la abordarea noastră vs AI.
Gheorghe și Vasile merg prin pădure. La un moment dat, un urs fioros aleargă către ei, să îi mănânce.
Gheorghe o ia la fugă.
Vasile țipă după el: “Gheorghe, știi doar că ursul aleargă mai repede decât oamenii, da?”
Gheorghe, de departe: “Daaa… Dar nu trebuie să alerg mai repede ca ursul. Trebuie doar să alerg mai repede ca tine.”
Așa e și cu Inteligența Artificială. Trebuie să ne pregătim să fim mai buni decât Vasile, prin educație, mind-set și disciplină.
