Șeful Executivului a subliniat că, deși țara mai are pași de făcut, economia națională se află pe o „direcție corect” de stabilizare.
Cum s-a ajuns la această corecție a deficitului
Conform declarațiilor premierului, corecția deficitului (calculat după metodologia europeană, care include toate cheltuielile statului) a fost posibilă prin măsuri de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor aplicate în a doua jumătate a anului precedent, prin utilizarea eficientă a fondurilor europene și prin ajustarea și optimizarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Această scădere importantă a venit din măsurile luate în a doua parte a anului trecut pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, dar și din folosirea fondurilor europene și ajustarea investițiilor din PNRR. România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, dar a avut și cea mai mare corecție”, a notat Ilie Bolojan pe Facebook.
Avertismentul premierului
Deși România a reușit cea mai mare corecție a deficitului din Uniunea Europeană, continuă să aibă cel mai ridicat nivel al acestui indicator din blocul comunitar.
Ilie Bolojan a explicat că reducerea deficitului nu este un scop în sine, ci o necesitate vitală, trăgând un semnal de alarmă privind modelul economic bazat pe consum pe datorie din anii anteriori.
Potrivit premierului, doar în acest an, statul va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei strict pentru dobânzile aferente împrumuturilor trecute, o sumă echivalentă cu costul integral al construcției Autostrăzii Moldovei.
„Avem nevoie de această ajustare pentru ca economia să nu mai depindă de datorie scumpă, ci de investiții, muncă și competitivitate. Fiecare punct procentual redus din deficit, adică aproximativ 20 de miliarde de lei, înseamnă mai puțini bani plătiți pe dobânzi și mai mulți bani pentru dezvoltare, infrastructură și servicii publice”, a transmis Ilie Bolojan.
„Cu cât corecția este mai rapidă, cu atât mai repede poate începe o creștere economică sănătoasă, iar acest lucru se va vedea în nivelul de trai. În același timp, costurile de împrumut pentru România pot scădea”, a continuat Ilie Bolojan.
El a mulțumit cetățenilor pentru efortul comun și răbdarea de care dau dovadă în această perioadă dificilă, subliniind că sacrificiul merită, deoarece „economia se stabilizează fără a pune presiune pe viitorul generațiilor următoare”.
Date macroeconomice din ultimii trei ani
Pentru a oferi o imagine de ansamblu clară asupra finanțelor țării, iată cum au evoluat principalii indicatori macroeconomici ai României în ultimii trei ani:
| Indicator Economic | 2023 | 2024 | 2025 |
| Deficitul Guvernamental (% din PIB) | 6,6% | 9,3% | 7,9% |
| Datoria Guvernamentală (% din PIB) | 49,3% | 54,8% | 59,3% |
| Produsul Intern Brut (PIB) (miliarde lei) | 1.590 | 1.760 | 1.916 |
Concluzia șefului Guvernului a fost că măsurile luate au început să dea roade și că redobândirea controlului asupra economiei este prioritară.
„Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat”, a conchis Ilie Bolojan.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
