Peste 56 milioane euro din rezerva agricolă au fost mobilizați, la propunerea Comisiei Europene, pentru acordarea de despăgubiri fermierilor afectați de fenomene meteo nefavorabile. României îi revin 14,8 milioane euro, dar pentru unii fermieri ar putea fi deja prea târziu. Sumele nu acoperă nici măcar creșterile de prețuri la input-uri, spun fermierii.
Seceta a compromis zeci de mii de hectare cu porumb și floarea soarelui în 2025, în Dolj FOTo: DAJ
Anunțul privind aprobarea sprijinului pentru susținerea fermierilor europeni care au avut pierderi, în anul 2025 și începutul anului 2026, din cauza intemperiilor, a fost făcut la începutul acestei săptămâni. Cei mai mulți bani ar urma să revină Portugaliei – 30 milioane euro, a doua cea mai mare sumă fiind alocată României – 14,8 milioane euro, pentru compensarea culturilor de porumb și floarea soarelui distruse în vara 2025. Cipru va primi 4.6 milioane euro, Croația – 4,4 milioane euro, iar Slovenia – 2,8 milioane euro.
„Sprijinul va fi direcționat către cultivatorii de fructe, nuci, viță de vie, măslini și culturi arabile, inclusiv către producătorii de animale mixte. Bugetul alocat poate fi completat cu până la 200% din fondurile naționale”, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene.
Portugalia a fost lovită la începutul acestui an de furtuna Kristin, ploile abundente, vânturile puternice și inundațiile provocând pagube și distrugând terenuri agricole și infrastructură.
Pe fermierii români i-a pus la grea încercare seceta severă și valurile de căldură repetate dintre iunie și august 2025, fiind compromise pe suprafețe extinse culturile de porumb și floarea-soarelui. Seceta prelungită a pus probleme și fermierilor din Cipru, în timp ce în Croația, primăvara și vara anului 2025 au adus temperaturi de îngheț, precipitații excesive și secetă, afectând fructele, vița-de-vie și sfecla de zahăr. În Slovenia a fost compromisă producția de mere.
„Ajutorul trebuie distribuit până cel târziu la 28 februarie 2027”
„Autoritățile naționale trebuie să se asigure că fermierii primesc rapid sprijinul, iar ajutorul trebuie distribuit până cel târziu la 28 februarie 2027”, mai menționează sursa citată.
Traseul până la virarea banilor în conturile fermierilor presupune ca propunerea Comisiei Europene, aprobată de către statele membre, să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. După intrarea în vigoare în ziua următoare publicării, statele membre vizate vor trebui să notifice „fără întârziere” Comisiei detaliile implementării măsurilor: criteriile utilizate pentru a determina acordarea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, previziunile pentru plățile defalcate pe lună și nivelul sprijinului suplimentar care urmează a fi acordat. „Notificarea ar trebui să includă, de asemenea, acțiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenței și supra-compensarea”, se mai precizează în comunicat.
„I-ar ajuta să mai stingă din debite”
Autoritățile județene au transmis către cele centrale situațiile privind suprafețele calamitate, din toamna anului trecut și până acum, de mai multe ori, însă vești despre sprijinul atât de așteptat de fermieri vin de-abia acum. Pentru mulți ar putea fi prea târziu, pentru că au intrat în morișca accesării și returnării de împrumuturi, iar mulți nu au reușit să facă față, fiind nevoiți să-și vândă din terenuri.
Seceta a lovit crunt în sudul țării. În județul Dolj, de exemplu, au fost calamitate 34.745 de hectare de porumb (din care peste 31.700 hectare cu grad de afectare între 71-100%) și 57.249 de hectare de floarea-soarelui (45.672,3732 hectare afectate între 71-100%).
Cu doi ani în urmă, fermierii greu-încercați de secetă au primit cu titlu de sprijin 200 euro/ha calamitat. Dacă suma se menține, nu va reuși să acopere nici măcar diferența de preț la input-uri, spun fermierii, pentru că prețurile la îngrășăminte au crescut de anul trecut cu aproximativ 40%, motorina s-a scumpit, costurile cu forța de muncă au crescut și acestea.
Mulți fermieri spun că ajutorul le-ar fi fost de foarte mare folos dacă venea mai devreme, pentru că mulți se află în situații mai mult decât delicate. „Au început să-și vândă din terenuri”, confirmă și directorul Direcției Agricole Județene Dolj, Romulus Agapie. „Oamenii au avut, într-adevăr, de suferit. Vremurile sunt așa cum sunt, prețul la combustibil este așa cum îl știți, prețul la îngrășăminte este așa cum îl știți. I-ar ajuta să reia ciclul de producție și să mai strângă din debitele pe care le au unii față de alții”, a adăugat directorul DAJ Dolj.
Fermierii și-au scăzut, de teama secetei, semnificativ suprafețele cultivate cu porumb și floarea soarelui în acest an agricol.
La porumb, în Dolj, suprafața a scăzut cu peste 11.000 de hectare, ajungând la 55.243 de hectare. Și la floarea-soarelui scăderea este considerabilă, de la 89.611 hectare în 2025 la 74.760 hectare în acest an. „Suprafețele însămânțate cu culturile de toamnă au crescut. Au crescut la grâu, au crescut și la rapiță, și la orz. La orz avem undeva la 39.000 hectare și aveam mult mai puțin. La rapiță aveam până în 30.000 și acum avem 41.000 de hectare anul acesta”, a mai precizat directorul DAJ.
Paradoxul agriculturii românești: record de producție în 2025 și de insolvențe în 2026
Producțiile, cel puțin pentru culturile care au înlocuit porumbul și floarea-soarelui, în acest an vor fi ridicate, „susținând estimările naționale pentru o recoltă foarte bună”, crede directorul Romulus Agapie.
În cazul orzului, fermierii valorifică producția din acest an în funcție de cum au semnat contractele futures, unii la un preț bun, de peste 1 leu/kg, alții la prețuri nu foarte mari, de 0,70 – 0,75 lei/kg.
Un preț bun i-ar ajuta enorm, mai spune Romulus Agapie, pentru că „fermierii au avut 2024 și 2025 ani foarte grei, au avut pierderi destul de însemnate. Și mai ales din cauza evenimentelor geopolitice – războiul din Ucraina și acum am avut și războiul din Golf – s-au văzut efectele. (…). Sunt foarte sensibili la acest moment, foarte, foarte sensibili majoritatea care lucrează și care așteptau de mult să vină această despăgubire. Au început să-și vândă din terenuri”, a mai spus directorul DAJ Dolj.
„Dacă am așteptat un an pentru aprobarea unui act normativ… ”
Sprijinul este mai mult decât așteptat de către fermieri, însă aceștia se tem să-și mai facă planuri cu banii pe care încă nu i-au primit. Mai mult, se tem că demersurile nu vor fi atât de repede realizate pe cât și-ar dori și ar avea ei nevoie. „Dacă am așteptat un an pentru aprobarea unui act normativ… Trebuie lăudată aprobarea acestui sistem de ajutor, dar ar trebui un pic mai repejor, că mi-e teamă să nu murim până atunci ”, spune fermierul Petre Petrescu, din județul Dolj.
Fermierul a avut calamitate de secetă aproximativ 100 de hectare. După seceta din 2025 a redus suprafața cultivată cu porumb la 40 de hectare. Și cele 40 de hectare le-a cultivat din necesitate, pentru că proprietarii terenurilor, cărora fermierul le plătește arendă, au nevoie de porumb.
„La floarea soarelui situația stă mai bine pentru că la noi, în partea asta de nord-vest a județului, noi stăm pe un teren argilos. Ploile abundente din toamna, iarna și primăvara acestui an ne-au făcut un foarte mare bine prin restabilirea regimului hidric al solului, dar și un foarte mare rău, pentru că au fost în exces, au băltit, și am întors, adică am reînsămânțat, suprafața de 70 de hectare de rapiță, care a fost înecată de ploile abundente. Și în contextul acesta am fost obligați să semănăm 70 de hectare de floarea soarelui, astfel încât am crescut de la 70 de hectare, cât aveam înainte, la 140 de hectare”, a precizat fermierul.
Suma, în schimb, 200 euro/hectar, pe care o așteaptă drept despăgubire, „e ridicolă”, adaugă fermierul. „Nu prea se cade să vorbesc așa, pentru că până la urmă e un ajutor, dar vorbind tehnic banii ăștia nu-mi asigură acoperirea creșterii valorice a prețului îngrășămintelor chimice. Nu-mi asigură. Nu-mi asigură creșterea prețului la motorină. Ca să-mi păstrez oamenii a trebuit din propria inițiativă să le măresc salariile. Le-am mărit cu 12-15%, ca să nu plece nimeni”, a explicat fermierul.
Chiar dacă pentru cei mai mulți fermieri rapița este cultura salvatoare, fermierul Petre Petrescu spune că nu se află în aceeași situație, pentru că o parte din teren a fost afectată de băltiri și acolo producția este la doar o treime din cea așteptată. „Pe suprafețele de teren în pantă producția e aproape normală. Și acolo sunt niște pierderi, dar nu atât de mari”, a adăugat fermierul. Și la cultura de orz s-a confruntat cu aceeași problemă, ceea ce a compromis densitatea și din 8-10 tone/ha așteptate producția va fi de aproximativ 5-6tone/ha. Grâul este mai rezistent la excesul de umiditate decât rapița și decât orzul. La grâu producțiile sunt normale, a mai precizat fermierul.
„Înghețata” pentru găini. Cum combat fermierii stresul termic la păsări
Chiar și pentru culturile cu producții bune efortul și cheltuielile nu se opresc la recoltare, punându-se problema de costuri de depozitare și de valorificare în condiții de preț bun.
Pe de altă parte, în cazul fermierilor care nu au mai avut resursele necesare la dispoziție probabil că și producțiile vor fi sub cele care ar fi putut fi obținute dacă plantele ar fi primit tot necesarul de substanțe.
Fermierul își face calculul și spune că pentru cele 100 hectare calamitate, dacă ar primi 100.000 lei (1.000 lei/ha, echivalentul a 200 euro), ajutorul nu acoperă diferența de preț pentru cheltuielile realizate.
„Nu poți să faci producție fără să îi dai mâncare. Și nu orice fel de mâncare, trebuie să îi dai o mâncare echilibrată. Noi lucrăm cu ființele vii. Nu poți să îi dai doar azot. Și mai e încă o chestiune. La ora actuală e o criză de produs. Dacă vrei, de exemplu, NPK, nu are nimeni să livreze. La recoltatul rapiței, a grâului, a orzului, în spate, automat, ar trebui să vin cu o prelucrare superficială a solului și aș profita de încorporarea îngrășămintelor complexe NPK, cele care au o perioadă mult mai mare de dizolvare în sol. Ele nu se pierd prin ploi, le aplic acum și dau rezultate cam în șase luni de zile, nu risc. În România nu mai avem de unde să le luăm”, a semnalat fermierul. „Salutăm inițiativa privind preluarea Combinatului Chimic de la Târgu Mureș. Dacă lucrul ăsta se întâmplă și dacă se pune combinatul repede pe picioare, să sperăm că o parte din problemă se rezolvă. Pentru că nu poate să rezolve problema sub aspectul nutrițional al culturilor din România, dar măcar o parte, mai simți ceva. Și ne așteptăm ca odată cu preluarea acestui combinat prețurile să fie unele controlate. Personal chiar am așteptat și cred în treaba asta”, a mai precizat fermierul.
Într-un an prețul îngrășămintelor a crescut cu minimum 40%, a mai spus fermierul, la produsele bazate pe fosfor, iar fără ele nu pot fi înființate culturile de păioase. „2026 a fost un an în care oamenii au mai avut un pic de cheag. 2027 vom avea de-a face cu falimente masive în agricultură”, a mai spus fermierul.
