Infertilitatea la bărbați a devenit o problemă de sănătate publică la scară globală, studiile recente arătând o creștere alarmantă a numărului de cazuri.
Infertilitate la bărbați este în creștere. Foto: Shutterstock
În ultimele trei decenii, rata infertilității masculine a înregistrat o majorare estimată de 76%, iar România nu face excepție de la această tendință îngrijorătoare. Unul din cinci cupluri din țara noastră se confruntă cu probleme de fertilitate, iar aproximativ 15 procente dintre cupluri sunt afectate de infertilitate, o rată care depășește media globală.
Pe lângă creșterea cazurilor de infertilitate, medicii atrag atenția și asupra declinului natural al testosteronului la bărbați. În medie, nivelul acestui hormon scade cu 1 procent pe an, procesul începând de obicei în jurul vârstei de 30 până la 40 de ani. Deși această scădere treptată este considerată o parte normală a îmbătrânirii, efectele sale cumulative sunt dramatice atunci când sunt privite pe parcursul mai multor generații.
Dr. Mihail Pautov, expert în comunicare și asistent de cercetare în chirurgie generală la Institutul Clinic Fundeni, a explicat pentru Adevărul mecanismul simplu prin care orice bărbat poate înțelege dimensiunea problemei.
„Nivelul de testosteron la bărbați scade cu 1% în fiecare an, după vârsta de 30 de ani. Fiecare bărbat poate calcula foarte ușor cât testosteron avea bunicul lui în aceeași etapă a vieții în funcție de asta. Dacă bunicul tău avea vârsta pe care o ai acum 40 de ani, înseamnă că în perioada aceea putea avea cu 40% mai mult testosteron decât tine. Asta ar putea fi doar una dintre cauzele pentru care nivelul infertilității crește vertiginos. Comunitatea științifică nu a identificat un singur motiv, pentru că nu poate exista doar un singur factor”, a declarat medicul.
Corpul uman, depășit de ritmul schimbărilor la care sistemul economic ne obligă să ne adaptăm
Cauzele acestui fenomen sunt multiple și interconectate, iar dr. Pautov subliniază că ele nu pot fi reduse la un singur element. În opinia sa, problema fundamentală este că organismul uman nu a fost conceput pentru lumea actuală și pentru cerințele de astăzi ale sistemului economic, iar schimbările tehnologice și sociale s-au petrecut mult prea rapid pentru ca biologia noastră să poată ține pasul.
„Cauzele sunt variate și țin de faptul că noi nu avem corpurile proiectate pentru lumea în care trăim. Totul se schimbă tot mai rapid. Corpul tău este proiectat să umble pe afară, să facă muncă fizică, să stea în soare, să fie înconjurat de prieteni, să aibă momente de anxietate când merge la vânătoare, dar să se mai și relaxeze, nu să fie tensionat pentru perioade foarte îndelungate, cum este cazul nostru. Gândește-te doar la faptul că organismul nostru este obișnuit să doarmă pe întuneric beznă și pe răcoare”, a explicat specialistul.
Stilul de viață contemporan, marcat de sedentarism, programe de lucru epuizante și izolare socială, contribuie semnificativ la declinul fertilității. Medicul a subliniat că efectele nu se limitează doar la infertilitate, ci se reflectă într-o întreagă serie de afecțiuni moderne.
„Acum corpurile noastre sunt stresate constant, la nivel social beneficiem de mai puțin contact autentic cu alte persoane ca oricând, oamenii au început să aibă câte două joburi unde stau așezați pe scaun, au vicii, iar toate astea cumulat scad, printre altele, și fertilitatea. Însă nu doar despre fertilitate este vorba. La fel cresc incidențele de boli la inimă, numărul cazurilor de depresie, rata de obezitate și tot felul de alte afecțiuni. Iar cauza principală la toate este că stilul de viață pe care îl avem în prezent nu este sustenabil”, a adăugat dr. Pautov.
Stresul, singurătatea și tehnologia, factori agravanți
Unul dintre cei mai importanți factori care afectează fertilitatea masculină este stresul cronic, iar acesta este alimentat în mare măsură de lipsa conexiunilor sociale autentice. Potrivit medicului, există studii care demonstrează importanța prieteniilor apropiate pentru sănătatea umană.
„Sunt studii care arată foarte clar că fiecare om ar trebui să aibă cel puțin 3 prieteni apropiați mereu în contact. Vorbim despre genul de prieteni pe care să știi că te poți baza la orice. Societatea de astăzi nu-ți mai oferă timpul și contextul necesare pentru așa ceva, ceea ce crește inerent nivelurile de stres, pentru că oamenii se simt tot mai singuri. Stresul este unul dintre factorii foarte importanți care scad fertilitatea”, a explicat dr. Mihail Pautov.
Pe lângă stres, obiceiurile cotidiene aparent inofensive au un impact direct asupra fertilității.
„De asemenea, avem cu toții telefoane mobile pe care le ținem în buzunar, laptopuri pe care le ținem în poală, toate acestea cresc temperatura în jurul scrotului, crescând rata de infertilitate. Tutunul, alcoolul, de asemenea scad fertilitatea. Toți acești factori trebuie luați la pachet și trebuie să înțelegem că nu am fost proiectați pentru mediul în care trăim și pentru obiceiurile pe care le-am dezvoltat extrem de recent dacă ne uităm la întreaga istorie”, a avertizat specialistul.
O schimbare fără precedent în istoria omenirii
Pentru a pune problema în perspectivă, dr. Pautov face o comparație între activitățile strămoșilor noștri îndepărtați și ritmul vieții contemporane.
„Dacă ne uităm la activitățile pe care un Homo Sapiens le avea acum 200.000 de ani, comparându-le cu cele specifice unui stil de viață contemporan, diferențele sunt uluitoare. Până acum 200 de ani, când a venit Revoluția Industrială, nimic nu se mișca la ritmul din prezent.
Apoi, în doar ultimii 30 de ani a apărut internetul, în ultimii 14 ani a apărut smartphone-ul și în ultimii 3 ani a apărut inteligența artificială. Pe axa istoriei, ceea ce trăim în ultimii 30 de ani ar fi trebuit să fie extrem de irelevant, însă viețile noastre s-au schimbat complet”, a concluzionat medicul.
Problema mai largă a fertilității
Conform celor mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 1 din 6 adulți la nivel global se confruntă cu infertilitatea de-a lungul vieții, ceea ce reprezintă o rată de prevalență de aproximativ 17,5%.
OMS estimează că această rată este relativ uniformă la nivel mondial, cu o prevalență de 17,8% în țările cu venituri ridicate și 16,5% în cele cu venituri medii și scăzute, ceea ce indică faptul că infertilitatea reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică, indiferent de regiune sau nivel de dezvoltare.
De ce europenii fac tot mai puțini copii. Ce arată cifrele despre România
La nivel european, datele colectate de Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) indică o creștere constantă a utilizării tehnicilor de reproducere asistată (ART), semn al creșterii infertilității.
În 2021, în 37 de țări europene au fost raportate peste 1,1 milioane de proceduri ART, o creștere de 20% față de anul precedent. De asemenea, aproximativ 25 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene suferă de infertilitate, iar accesul la tratamente variază semnificativ între statele membre.
În aproximativ 40-50% dintre cazurile de infertilitate la nivel global, cauza este atribuită exclusiv sau predominant factorului masculin. Cele mai îngrijorătoare date arată că numărul și calitatea spermatozoizilor au scăzut dramatic la nivel mondial în ultimele decenii.
O analiză sistematică amplă raportează un declin de 40-60% al numărului de spermatozoizi la nivel global începând cu 1973, cu o pierdere medie de aproape 1 milion de spermatozoizi per mililitru pe an.
Alte studii publicate în reviste de specialitate confirmă această scădere semnificativă, estimând o scădere de aproximativ 60% în ultimii 50-60 de ani la bărbații care se prezintă la clinicile de fertilitate. Factorii invocați adesea includ toxinele de mediu, stresul, dieta, obezitatea, fumatul și alte alegeri legate de stilul de viață.
În România, incidența infertilității este similară cu media europeană și globală. Datele statistice din 2024 arată că 17,1% din populația fertilă chestionată a fost sau este infertilă.
Specialiștii în sănătate reproductivă din România atrag atenția asupra unei epuizări precoce a rezervei ovariene la femei și asupra creșterii factorilor de risc asociați stilului de viață, cum ar fi stresul, dieta nesănătoasă, expunerea la toxine și substanțe chimice, care contribuie la scăderea fertilității atât la femei, cât și la bărbați.
