România traversează o perioadă de deteriorare economică vizibilă în indicatorii de competitivitate, investițiile străine și costurile de finanțare. Piețele au sancționat deja politicile economice din ultimii ani, iar lipsa de predictibilitate, întârzierile reformelor din PNRR și slăbirea instituțiilor statului au contribuit la scăderea atractivității economiei românești.
Florin Cîtu, fost premier şi ministru al Finaţelor
„Adevărul” a stat de vorbă cu Florin Cîtu, fost premier şi ministru al Finanţelor, despre datoriile pe care le are România şi cum s-ar putea soluţiona jaloanele PNRR până la finalul lunii august, de la legea salarizării până la reformele în justiţie.
„Adevărul”: Mai poate România să recupereze în câteva luni lipsa de activitate şi reforme din perioada crizei politice?
Florin Cîtu: Avem exemplul Bulgariei care a tot schimbat guverne, dar uite că au reuşit să intre şi în zona euro, au reuşit să facă şi investiții, au şi inflaţie mică. Până la urmă se pot separa lucrurile. Poate că este şi un lucru pozitiv aici că nu mai pot să mai facă prostii, dacă nu avem guvern, nu pot să crească taxe, nu pot să îngrădească libertăţi, nu pot să intervină în economie, şi atunci poate că avem şi o parte bună. Asta ne transmit şi bursele, că nu este chiar aşa rău dacă un guvern care distrugea ţara nu mai este la putere.
Acum, cum găsesc echilibrul ei, şi ce vor face în continuare, vom vedea. Mai importante sunt măsurile, noi am învăţat că guvernele nu contează, măsurile contează. În ultimii ani am avut guverne liberale, tot au crescut taxele.
România, tot mai puţin atactivă pentru investitori
„Adevărul”: Instabilitatea politică nu este factorul decisiv, contează mai mult măsurile luate împotriva încurajării investiţiilor? Cum putem preveni cotaţia de junk a agenţiilor de rating economic?
Florin Cîtu: Investiţiile au scăzut în ultimii ani, am avut un minim şi avem şi anul acesta pe primele patru luni de zile. Asta îţi arată că stabilitatea era artificial menţinută. Politicul produce efectele, şi nu sunt puţine. Au fost agenții care nu au reacționat și au reacționat foarte târziu. Adică au uitat și au acceptat devieri de la comportamentul orientat pe piață, şi derapaje fiscale, și abia au reacționat în 2025. Comisia Europeană la fel, care nu a reacționat. Deci nu a venit nimeni care să prevină sau să oprească, dar avem foarte mulți care astăzi spun că nu se poate, pentru că sistemul nu poate fi atât de asimetric.
România se împrumută mai scump decât țări care au un rating mai slab decât România. Deci piața ți-a dat acest verdict de mai multe ori. Ți-a spus că acolo ești.
Faptul că nu există încă eticheta de junk este altceva. Sunt instituții care nu au văzut nici criza din 2010, nu au prea văzut nimic și acum închid ochii și la asta. Asta e altceva, este doar o etichetă. Dar piața te-a penalizat.
Agenţie de rating economic Foto: Shutterstock
„Toți spun că vorbesc despre competitivitate, dar toți schimbă datele din mers”
„Adevărul”: Care sunt motivele pentru care pleacă investitorii sau chiar şi românii renunţă la antreprenoriat? Chiar dacă în ultimii ani au depus un efort considerabil să îşi construiască afaceri în România.
Florin Cîtu: Investitorii ocolesc România, de când au început să crească taxele, din 2022. A apărut un raport foarte interesant la IMD (Topul Competitivităţii Globale n.r), un raport pe care îl fac anual despre competitivitate. România a căzut în 2026 cu 12 locuri. A fost cinci ani la rând între locurile 48 și 50. Iar în 2026 a scăzut de la 49 la 61. Din cauza a două calificative. Calificative scăzute la instituțiile statului și la eficiența generală a statului, şi predictibilitatea politicilor economice. Toți spun că vorbesc despre competitivitate, dar toți schimbă datele din mers.
Adică ori intervine azi cu aparatul lor, ori mai vine cu o măsură. Asta îți arată că, de fapt, ai impredictibilitatea politicilor.
„Adevărul”: Care sunt greşelile care s-au făcut la calcularea bugetului? Îşi permite România să piardă banii din PNRR sau să plătească datoria către compania Pfizer Bio N tech?
Florin Cîtu: Problema pe care o are România în 2026 cu bugetul este că a pornit cu un buget calculat pe o creştere economică de 1%. Deşi, cu o săptămână înainte de a face bugetul ai avut datele pe ultima perioadă din an care îţi arătau că economia este în cap. Nu ai cum să ai o creştere economică de 1%, astea sunt carenţe grave ale funcţionării unui stat. Acum este 0. Problema este că dacă tu începi să tai în continuare, te adânceşte, eşti într-o groapă şi sapi în ea, te duci şi mai jos.
Și când am făcut eu PNRR-ul, să știți că aveam estimări în Ministerul Finanțelor. Am calculat că la 30% este scenariul pesimist, iar la 60% era cel mai bun scenariu. Era aproximativ 70% grad de implementare a PNRR-ului. Adică știam că lucrurile sunt complicate.
Și asta ar trebui să facă și ei. Normal că mi-am dorit 100% și de aceea am și pus ținta foarte sus. Pentru că inițial am avut 15 miliarde și am ajuns la aproape 30 de miliarde. Dar când vii și spui că iei absolut tot și că faci totul, trebuie să îți asumi și consecințele.
Legea pensiilor şi impactul generaţional
„Adevărul”: Ce se va întâmpla cu legile care au un impact social mare, legea salarizării unice, legea pensiilor, este România forţată să ia decizii într-un timp mult prea scurt?
Florin Cîtu: Aveai șase ani la dispoziție. Când vii cu o lună înainte de termen, este normal să rezulte o lege care nu funcționează și care creează probleme. Nu ai timp să corectezi. Sistemul nostru de pensii, aşa cum este el astăzi merge direct spre faliment. O să avem un şoc foarte mare când cei care sunt născuţi între 1969 şi 1975 vor ieşi la pensie. Mai sunt vreo 10 ani, de asta trebuie viziune pe termen lung.
La final toată lumea te obligă să remediezi lucrurile și, în cele din urmă, rămâi într-o lumină proastă. Dar ideea era că aveai șase ani la dispoziție, pentru că nicio țară din lume nu poate face reforme peste noapte. Nu există așa ceva. Reformele din PNRR au fost gândite pentru șase ani de zile.
Eu, la început, am avut puțin această idee, dar după aceea, uitându-mă la modul în care se fac reformele peste tot în lume, am spus că nu este posibil. Reforma pensiilor s-a făcut în 8 ani în Noua Zeelandă, în Anglia în 10 ani. Trebuie să ai acorduri între partide.”
