O adolescentă de 15 ani din Statele Unite a ajuns în moarte cerebrală după ce a participat la o provocare virală de pe TikTok care presupune consumul unei cantități excesive de Benadryl, un medicament utilizat în mod obișnuit pentru alergii.
Provocarea de pe TikTok care a dus la decesul unei adolescente. Sursă foto: Pixabay
Cazul readuce în atenție pericolele provocărilor online și întrebarea care îi preocupă pe specialiști: de ce sunt adolescenții dispuși să își pună sănătatea în pericol pentru a deveni celebri pe internet?
Potrivit publicației americane, Leah Presson a participat la așa-numita „Benadryl Challenge”, o provocare în urma cărora participanții consumă cantități mari de Benadryl și, pe urmă, încearcă să rămână treji cât mai mult timp pentru a experimenta efecte halucinogene sau o stare de euforie.
În urma supradozajului, adolescenta a suferit convulsii și un stop cardiac. La ora actuală, medicii au spus că nu mai există activitate cerebrală. Tatăl fetei, Richard Presson, a declarat pentru NewsNation că fiica sa visa să devină celebră pe TikTok și că participase la această provocare de mai multe ori.
„Leah a fost toată viața ei un om care dorea să îi ajute pe ceilalți. Voia să salveze vieți. Am decis să îi donăm organele pentru că ar putea salva până la 90 de alte vieți”, a mărturisit acesta.
Bărbatul a spus că știa despre cel puțin cinci tentative ale fiicei sale de a participa la provocare, prima având loc în perioada Crăciunului.
Cazul adolescentei din Oklahoma nu este unul izolat. Potrivit unei alerte emise de America’s Poison Control Centers, numărul adolescenților care ajung la spital după ce consumă cantități mari de Benadryl sau alte medicamente similare a crescut semnificativ în ultimii ani.
Specialiștii spun că multe dintre aceste cazuri nu sunt accidente, ci tentative deliberate de a obține efecte halucinogene sau stări de euforie promovate în mediul online.
În primele cinci luni ale acestui an, centrele americane de toxicologie din SUA au înregistrat 6.179 de cazuri de intoxicație cu difenhidramină în rândul adolescenților cu vârste între 13 și 19 ani, de peste două ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Peste 13% dintre cazuri au fost asociate consumului intenționat.
Ce este Benadryl și ce riscuri implică supradozajul
Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș” din București, spune că fenomenul nu este complet străin nici în România, chiar dacă amploarea lui este mai redusă decât în Statele Unite.
„Există cazuri de intoxicație în urma supradozajului cu medicamente și la noi. Cu siguranță că da. Nu atât de multe, aș spune, din fericire. E loc de mai rău. Adică trebuie să gândim lucrurile în așa fel încât să oprim acest fenomen, care este foarte periculos”, declară medicul pentru „Adevărul”, întrebat dacă există și în România intoxicații cu medicamente asociate provocărilor de pe rețelele sociale.
Potrivit acestuia, problema este alimentată de lipsa educației medicale și de încrederea acordată unor informații neverificate din mediul online.
„Românii consumă medicamente precum bomboanele. În schimb, nu se vaccinează. Consumă antibiotice și alte medicamente cu foarte mare ușurință, fără să se gândească la reacții adverse, la supradozare și așa mai departe. Lucrul acesta nu se întâmplă de un an, doi sau trei, se întâmplă de multă vreme. Din păcate, educația medicală este cea care ne împiedică să gândim corect”, explică el.
Medicul atrage atenția că multe dintre informațiile promovate pe rețelele sociale nu au nicio bază medicală: „Oamenii au încredere în TikTok, lucru care este total greșit. Mai ales că în spatele acelor informații sunt oameni care nu au nicio legătură cu medicina. Și atunci se întâmplă exact ce povesteați: se iau medicamente, se ajunge la supradozaj și, la limită, poate și la deces.”
Ce se întâmplă în organism după consumul de Benadryl
„În primul rând, acesta este un antihistaminic folosit în diverse alergii. Are indicații clare și este util atunci când este administrat corect. Problema apare atunci când se consumă cantități mari. Somnolența poate deveni foarte accentuată și se poate ajunge până la pierderea stării de conștiență dacă se exagerează”, lămurește acesta.
„Femeia” perfectă din telefonul adolescenților. De ce se refugiază tinerii în relații virtuale
Potrivit specialistului, supradozajul poate provoca reacții severe, iar în cazurile extreme poate pune viața în pericol.
Medicul atrage atenția că fenomenul nu poate fi separat de problema mai largă a automedicației. „Românii consumă medicamente precum bomboanele, dar în schimb nu se vaccinează. Se folosesc antibiotice și alte medicamente cu foarte mare ușurință, fără să se gândească la reacții adverse sau la supradozare. Din păcate, educația medicală este cea care ne împiedică să gândim corect”, afirmă acesta.
De ce sunt adolescenții vulnerabili la astfel de provocări
Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, spune că explicația nu trebuie căutată doar în dorința de „senzații tari”.
„Adolescența este una dintre perioadele în care nevoia de acceptare devine aproape la fel de importantă ca nevoia de siguranță. În această etapă a vieții, a fi exclus, ignorat sau invizibil poate fi trăit cu o intensitate pe care mulți adulți au uitat-o,” susține ea.
Specialista consideră că adulții și adolescenții privesc astfel de situații din perspective complet diferite.
„De fiecare dată când un adolescent acceptă să participe la o provocare periculoasă, adulții văd riscul. Copilul vede altceva, vede șansa de a aparține, de a fi remarcat, de a conta pentru cineva,” adaugă aceasta.
În opinia sa, succesul unor astfel de provocări este strâns legat de modul în care funcționează creierul adolescentului: „Adolescența este perioada în care creierul caută intens noutatea, explorarea și experiențele care îi oferă sentimentul că este viu. Nu întâmplător multe provocări virale combină riscul, adrenalina și vizibilitatea socială”.
Mai mult, spune Gabriela Marc, în spatele acestor comportamente există aproape întotdeauna nevoi emoționale mari.
„Cred că este important să înțelegem că niciun copil nu își riscă sănătatea pentru un medicament, pentru un videoclip sau pentru câteva secunde de viralizare. În spatele acestor comportamente există aproape întotdeauna o nevoie umană profundă: nevoia de a fi văzut, de a simți că existența lui contează pentru cineva, de a primi confirmarea că are un loc în lume”, punctează cadrul didactic.
Algoritmii care recompensează comportamentele extreme
Psihologul atrage atenția că problema nu ține doar de deciziile individuale ale adolescenților, ci și de modul în care funcționează platformele sociale.
„Problema apare atunci când această nevoie firească de explorare întâlnește algoritmi construiți să recompenseze exact comportamentele extreme”, spune aceasta.
Conform declarațiilor sale, platformele au o responsabilitate reală atunci când conținutul periculos este amplificat și distribuit către milioane de utilizatori:
„Conținutul care promovează folosirea abuzivă a medicamentelor, autovătămarea sau comportamentele extreme ar trebui tratate ca un risc de sănătate publică”, completează specialista. „Avem nevoie de reguli mai clare privind eliminarea rapidă a conținutului periculos, limitarea promovării algoritmice a provocărilor riscante, avertismente vizibile, mecanisme eficiente de raportare și o responsabilitate mai mare a platformelor față de minorii expuși.”
Educația și comunicarea, principalele soluții
La rândul său, dr. Adrian Marinescu consideră că prevenția trebuie să înceapă mult mai devreme.
„Lucrurile ar trebui să se întâmple din școală. Ar trebui să fie niște lucruri spuse încă din anii cei mai de început, de către părinți. Este o problemă de educație”, explică acesta.
Medicul spune că fenomenul este alimentat și de încrederea exagerată acordată informațiilor de pe rețelele sociale: „Există o încredere pe care nu știu pe ce se bazează. Oamenii au încredere în TikTok, lucru care este total greșit. În spatele acelor informații sunt de multe ori oameni care nu au nicio legătură cu medicina.”
„Poate că fiecare astfel de caz ne obligă să privim dincolo de comportament și să ne întrebăm ce încearcă acel copil să obțină prin ceea ce face. Pentru că, de cele mai multe ori, în spatele unui comportament care îi sperie pe adulți nu se află dorința de autodistrugere. Se află dorința profund umană de a fi văzut, de a conta și de a simți că locul tău în lume există”, mai zice Gabriela Marc. „Copiii care se simt văzuți doar atunci când performează vor căuta mereu o scenă. Copiii care se simt văzuți pentru cine sunt au mai puțină nevoie să își transforme viața într-un spectacol,” conchide Gabriela Marc.
