Guvernele europene analizează tot mai serios restricționarea accesului minorilor pe platformele digitale, pe fondul îngrijorărilor crescânde privind impactul negativ asupra sănătății mintale. Un nou raport internațional indică faptul că fetele sunt considerabil mai afectate de această tendință decât băieții. Informațiile provin din studiul comportamental HBSC, sprijinit de Organizația Mondială a Sănătății, care monitorizează tinerii din Europa.
Datele arată că procentul adolescenților care prezintă o utilizare problematică a rețelelor sociale a urcat de la 7% în 2018 la 11% în 2022, transmite Mediafax.
România ocupă o poziție fruntașă în acest clasament negativ la categoria de vârstă de 15 ani, alături de Malta și Irlanda. Discrepanțele de gen sunt evidente pe plan local, unde 28% dintre fetele de 15 ani manifestă un comportament problematic online, spre deosebire de 18% în cazul băieților. Experții definesc acest tip de utilizare prin semne clare de dependență, cum ar fi eșecul de a reduce timpul petrecut pe internet, neglijarea îndatoririlor zilnice, apariția conflictelor cu cei din jur și diverse alte repercusiuni negative în viața de zi cu zi.
Impactul presiunii digitale asupra adolescentelor
Diferențele majore de comportament sunt explicate prin modul în care fetele interacționează pe rețele precum Instagram, TikTok sau Snapchat, unde caută o conexiune socială mai profundă. Statisticile relevă că 44% dintre fetele de 15 ani mențin un contact online aproape permanent cu cercul de prieteni, comparativ cu un procent de 29% înregistrat la băieți. Această prezență digitală continuă expune adolescentele la presiuni intense legate de standardele de frumusețe, imaginea corporală și nevoia de validare publică, factori asociați frecvent cu un risc majorat de cyberbullying.
Pe acest fundal, inițiativele de reglementare câștigă teren pe continent. Franța a adoptat deja restricții pentru utilizatorii sub 15 ani, iar Spania ia în calcul ridicarea pragului de vârstă la 16 ani. Deși sondajele de opinie arată că publicul din marile state europene susține ferm aceste interdicții, comunitatea științifică îndeamnă la prudență.
Cercetătorii subliniază că nu există încă suficiente studii pe termen lung care să confirme că restricțiile administrative generale vor îmbunătăți substanțial starea psihică a tinerilor. Cert este că mediul virtual acționează inegal, transformându-se pentru milioane de fete într-o sursă majoră de stres și anxietate prin comparație socială.
