Cetățenii ruși apelează tot mai des la rețele virtuale private (VPN), dispozitive secundare și aplicații alternative pentru a eluda blocajele online, în contextul celei mai agresive campanii de cenzură cibernetică din mandatul președintelui Vladimir Putin, transmite agenția Mediafax.
Moscova a intensificat restricțiile în acest an, promovând o politică de „suveranitate digitală” care obligă utilizatorii să migreze spre platforme controlate de stat. Măsurile au perturbat activitățile bancare, transporturile și comerțul online, generând nemulțumiri chiar și în rândul bloggerilor influenți și al partidelor loiale Kremlinului, înainte de alegerile parlamentare din septembrie.
Strategiile de eludare au devenit o rutină zilnică. O moscovită în vârstă de 41 de ani a explicat sub protecția anonimatului că folosește un VPN pentru a discuta pe WhatsApp cu prietenii din exterior, își oprește conexiunea securizată pentru a accesa platformele feroviare locale și utilizează un al doilea telefon pentru aplicația guvernamentală MAX. Aceasta a descris procesul ca fiind extrem de iritant, dar inevitabil pentru a menține o aparență de normalitate.
Teama de monitorizare și explozia soluțiilor tehnice
În timp ce autoritățile redirecționează publicul spre alternative interne, utilizatorii suspectează că rețelele de stat sunt folosite pentru spionaj. Compania VK, care administrează aplicația MAX, a respins aceste acuzații.
Cu toate acestea, datele publicate de cotidianul Kommersant indică o creștere masivă a interesului pentru securitate: cele mai populare cinci VPN-uri au înregistrat 9,2 milioane de descărcări în Google Play doar în martie, un volum de 14 ori mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut. Activiștii pentru drepturile digitale afirmă că ritmul de adoptare este fără precedent.
Oficial, Kremlinul justifică restricțiile prin prisma conflictului din Ucraina și a tensiunilor cu Occidentul. Totuși, președintele Putin a avertizat în aprilie că o politică bazată exclusiv pe interdicții este contraproductivă. Pe de altă parte, serviciile de securitate au oprit periodic internetul mobil în mai multe regiuni, susținând că previn atacurile cu drone ucrainene.
Fenomenul extinderii măsurilor de siguranță personală a ajuns și la vârful puterii. Surse politice au confirmat că inclusiv unii oficiali pro-Kremlin folosesc telefoane separate și VPN-uri pentru a-și proteja datele de serviciile secrete, unii mergând până la eliminarea fizică a microfoanelor de pe dispozitivele cu aplicații guvernamentale.
Această presiune cibernetică constantă pare să afecteze și capitalul politic al liderului de la Kremlin. Conform datelor institutului VTsIOM, cota de încredere a lui Vladimir Putin a scăzut de la 75,1% în februarie la 65,6% în aprilie, marcând cel mai de jos prag înregistrat de la declanșarea războiului.
