SpaceX a făcut pasul spre bursă cu un eveniment considerat deja istoric.
Compania a stabilit prețul acțiunilor la 135 de dolari, într-o ofertă publică evaluată la aproximativ 75 de miliarde de dolari, ceea ce o transformă în cel mai mare IPO de până acum. De oriunde din lume, nu doar din SUA!
Interesul a fost uriaș încă de dinainte de lansare, cererea depășind de câteva ori numărul de acțiuni disponibile. Practic, investitorii s-au înghesuit să cumpere, iar estimările din piață indică chiar o creștere rapidă după debutul tranzacționării. Iar când zic investitorii, nu mă refer doar la marile fonduri de investiții sau cei mai bogați oameni din lume, ci și la cetățenii ca mine și ca tine. Am primit destule întrebări de la cunoscuți, sau chiar de la necunoscuți, dacă nu vreau să investesc și eu, ce sume și prin ce platfomă. Am ales să nu fac asta, din motivele descrise și mai jos.
Pentru că, în spatele entuziasmului apare și o realitate mai complicată. O parte dintre investitori nu știu nici măcar câte acțiuni vor primi. Este vorba despre cei care au intrat indirect în companie prin structuri numite SPV, un fel de vehicule financiare în care mai mulți oameni își pun banii la comun pentru a investi.
Problema este că aceste structuri au devenit foarte complicate, uneori fiind construite pe mai multe niveluri. Sunt cazuri în care un SPV investește într-un alt SPV, care la rândul lui este conectat la altul, ceea ce face ca lanțul să fie greu de urmărit chiar și pentru cei implicați. Bula AI vă pare cunoscută, cu firmele de hardware cumpărând produse AI de la furnizorii care cumpără de la ei procesoare și servere? Ei bine, aici e și mai complicat!
Din cauza acestor mecanisme, unii investitori riscă să descopere abia peste luni de zile ce dețin de fapt. Distribuirea acțiunilor poate dura până la opt sau nouă luni, deoarece există perioade de blocare în care acțiunile nu pot fi vândute imediat după listare.
Mai mult, există și riscul ca rezultatul final să fie sub așteptări. Taxele percepute pe fiecare nivel din aceste structuri pot reduce câștigul, iar în unele situații extreme, există temeri că unii investitori ar putea să nu primească nimic.
Dimensiunea listării și modul în care a fost organizată spun multe despre piața actuală. Pe de o parte, există o încredere foarte mare în companii de tehnologie cu ambiții uriașe, cum este cazul SpaceX, care dezvoltă de la rachete reutilizabile până la proiecte de infrastructură și sateliți. Pe de altă parte, mecanismele financiare din spate devin tot mai greu de înțeles pentru publicul larg.
Nu este primul IPO mare din lume, dar diferența de scară este evidentă. Chiar și listări considerate uriașe în trecut, cum a fost cea a Saudi Aramco, au fost depășite ca valoare de acesta. Parte din motiv este dat de asocierea cu Elon Musk, dar și de promisiunile pe termen lung, inclusiv proiecte legate de colonizarea spațiului și proiecte guvernamentale americane care pare că vor ajunge la ei. Totuși, astfel de așteptări vin la pachet cu riscuri greu de evaluat, mai ales când compania ajunge la o valoare atât de mare încă din prima zi.
În plus, tocmai asocierea cu Musk ar putea fi o mare problemă, pentru că este cunoscut publicului larg felul în care își conduce companiile, bonusurile imense pe care și le negociază și ușurința de a intra în conflicte cu toată lumea, de la lideri politici de prim rang, la propriul lui board. Iar când ești listat la bursă, la cea mai mare bursă, când ai atâtea subscrieri și așteptări, reculul poate fi pe măsura!
În final, listarea SpaceX este impresionantă ca dimensiune, dar ridică întrebări despre cât de sănătoasă este această combinație de entuziasm, complexitate financiară și așteptări foarte mari. Nu este doar o poveste despre succes, ci și un exemplu despre cât de complicată a devenit piața investițiilor.
