Pe 6 iunie a avut loc Debarcarea în Normandia, cunoscută ca ”Ziua Z”. Tot într-o zi de 6 iunie, dar în 1930, începea „restauraţia carlistă”.
Debarcarea în Normandia FOTO: Wikipedia
1799: S-a născut poetul rus Alexandr Pușkin
Poetul și dramaturgul Alexandr Sergheevici Pușkin, considerat părintele literaturii ruse moderne, se năștea la Moscova, la 6 iunie 1799. Pușkin a revoluționat limba literară rusă, integrând dialectul popular în poezie, dramă și proză.
Pușkin FOTO: Wikipedia
Viața sa a fost marcată de pasiune și controverse, culminând cu celebrul duel din 1837, în urma căruia poetul avea să moară la doar 37 de ani. Guvernul, temător de manifestări politice la înmormântarea sa, a restrâns drastic participarea publicului.
1883: A murit compozitorul român Ciprian Porumbescu, arestat în primul proces politic din Bucovina
La 6 iunie 1883 se stingea din viață, la doar 29 de ani, Ciprian Porumbescu, compozitor, dirijor, violonist și una dintre cele mai emoționante figuri ale culturii române din secolul XIX. Născut la 14 octombrie 1853 în satul Șipotele Sucevei din Bucovina, pe atunci sub dominație habsburgică, el a fost fiul preotului Iraclie Golembiovski și al Emiliei Clodnițchi. Numele de familie va deveni „Porumbescu” în 1881, inspirat de un pseudonim artistic.
Crescut într-un context în care afirmarea identității naționale era o luptă constantă, Ciprian Porumbescu s-a apropiat de folclor și de valorile românești autentice, pe care le-a integrat în muzica sa.
Este autorul primei operete românești, „Crai Nou”, și al unor lucrări remarcabile precum „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „Balada pentru vioară și orchestră”, dar și al melodiei celebrului imn patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”.
Ciprian Porumbescu
Un episod important din viața sa îl constituie implicarea în Societatea „Arboroasa”, o asociație studențească fondată la Cernăuți pentru susținerea cauzei românești, al cărei nume ar fi fost sugerat chiar de Ciprian Porumbescu. Societatea purta tricolorul ca simbol și avea un imn compus de Ciprian, pe versurile fondatorului Eudoxiu Hurmuzachi, precum și un imn „neoficial”, intitulat „Sunt arboros”.
În 1877, membrii Arboroasa au trimis o telegramă de condoleanțe Primăriei din Iași, cu ocazia comemorării a 100 de ani de la decapitarea domnitorului Grigore Ghica, gest interpretat de autoritățile austriece ca un act politic subversiv. Reacția nu a întârziat: pe 15 noiembrie, Ciprian Porumbescu și alți patru membri ai societății au fost arestați și închiși timp de 11 săptămâni în beciurile reci ale închisorii din Piața Austria.
Tatăl său, Iraclie, a reușit să obțină permisiunea de a-i aduce vioara, care i-a fost alinare în detenție. Se spune că o doină interpretată în acele zile a emoționat până la lacrimi un condamnat aflat în aceeași celulă.
Ciprian Porumbescu a murit bolnav de tuberculoză, iar mormântul său se află în cimitirul din Stupca, localitate care astăzi îi poartă numele.
1930: Carol al II-lea se întoarce în ţară şi şi pretinde tronul de la fiul său, regele Mihai
După patru ani de pribegie şi după ce renunțase la privilegiile și datoriile monarhice, Carol II ia prin suprindere Palatul şi guvernul cu o telegramă: „Sosesc cu întreaga familie. Gicu”. Se întorcea în țară unde, într-o succesiune nefirească a evenimentelor, avea să pretindă tronul de la fiul său, Regele Mihai I.
La 6 iunie 1930 Carol Caraiman ajunge la București, de la Munchen, cu un avion închiriat. În ciuda telegramei trimise, pe aeroportul de la Băneasa nu îl aştepta nimeni, aşa încât se instalează la Cotroceni, de unde îi telefonează lui Iuliu Maniu, pe atunci președinte al Consiliului de Miniștri.
Regele Mihai și Carol al II-lea FOTO: Arhive
Rezultatul discuțiilor dintre ei este prezentat de ziarul „Viitorul” din 8 iunie 1930: „După cum am anunţat, d. Maniu, preşedintele Consiliului, văzând că singura soluţie pe care d-sa o propunea şi pe care o admitea – ca ex-principele Carol să intre în Regenţă – care s-ar descomplecta prin demisia d-lui Sărăţeanu, nu a fost acceptată de ex-principele Carol. D-sa a arătat Consiliului de miniştri că, ca şef al guvernului nu se poate face sperjur, întrucât alegerea ca Rege a ex-principelui Carol ar însemna detronarea actualului Rege, lucru pe care nu înţelege să-l admită. D-sa a declarat că supune Regenţei demisia guvernului”.
1944: Ziua Z sau Debarcarea din Normandia
Debarcarea trupelor Aliate pe plajele din Normandia, la 6 iunie 1944, este cunoscută drept „cea mai lungă zi” din istorie. Acel moment a reprezentat mai exact începutul sfârşitului pentru dominația nazistă pe Bătrânul Continent. Peste 1,3 milioane de soldaţi ai puterilor Aliate au luat parte atunci la cea mai amplă operaţiune militară pe care lumea a văzut-o vreodată.
30 mai: Ziua în care Ioana d’Arc, eroina naţională a Franţei, a fost arsă pe rug
Operațiunea Neptun, cunoscută și ca Debarcarea din Normandia, a fost asaltul și operațiunile amfibii din timpul Operațiunii Overlord declanșată de aliații occidentali pentru deschiderea celui de-al doilea front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ziua Z inițială pentru declanșarea operațiunii (5 iunie) a fost amânată cu 24 de ore, pentru 6 iunie 1944.
Factorul determinant pentru stabilirea datei debarcării a fost prognoza meteo. În această fază a războiului, submarinele germane fuseseră alungate din Atlantic, iar stațiile lor meteorologice din Groenlanda au fost închise. Aliații au reușit să aibă avantajul de a fi singura tabără care cunoștea condițiile meteo din Atlantic, ceea ce avea să se dovedească decisiv.
Atacul inițial a avut două faze: o debarcarea a parașutiștilor americani și britanici (printre ei se afla și un batalion canadian) la scurtă vreme după miezul nopții și o debarcare amfibie a infanteriștilor și diviziilor blindate aliate pe plajele Franței, care a fost declanșată la ora 06:30. Operațiunea a presupus transpotarea a numeroși soldați și a unei uriașe cantități de materiale din Anglia și Țara Galilor cu ajutorul avioanelor de mare capacitate și a vaselor comerciale, cât și asigurarea condițiilor pentru desfășurarea cu succes a debarcărilor – asigurarea superiorității aeriene și maritime totale în zona Canalului Mânecii, cât și sprijinirea infanteriei debarcate prin intermediul bombardamentelor aeriene și navale.
1963: S-a născut actorul Adrian Titieni
Născut la Bistrița, Adrian Titieni a urmat cursurile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L Caragiale” din Capitală și a absolvit, în cadrul aceleiași universități, cursurile postuniversitare de Regie și Montaj Film și TV. Între 1999-2000 a ocupat funcția de director al Studioului Cassandra (UNATC).
Adrian Titieni, actor și regizor FOTO: Facebook
De asemenea, Adrian Titieni, care este membru fondator al Fundației Române pentru Educație și Educatori, a fost căsătorit cu Adriana Irmescu, cu care are doi copii.
Din filmografia sa amintim: „Pas în doi”, „Față în față”, „Moartea domnului Lăzărescu”, „Restul e tăcere”, „Fructul oprit”, „Ilegitim” și „București NonStop”.
1982: S-a născut atletul român Marian Oprea, campion la triplu salt, câștigator al medaliei de argint la Jocurile Olimpice din 2004
S-a născut la Pitești si a luat prima medalie la Campionatul mondial de atletism la juniori, in anul 2000, castigand aurul cu un salt de 16,41 m.
Marian Oprea FOTO: AP
1 iunie: Ziua în care s-a născut celebra actriță Marilyn Monroe
A câștigat de asemenea medalia de bronz la triplusalt la Campionatele Mondiale de Atletism din 2005 de la Helsinki, precum și la Campionatele Europene de Atletism în Gothenburg (2006).
2005: A murit actrița Anne Bancroft
Născută la 17 septembrie 1931, Anne Bancroft a debutat în anul 1952 cu filmul „Don’t Bother to Knock”. A cunoscut succesul cu filmul „The Graduate/Absolventul”.
Ulterior, a jucat și în „Two for the Seesaw/ Doi pe-un balansoar”, rolul interpretat aducându-i și premiul Tony pentru cea mai bună actriță în rol principal. A fost recompensată cu premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în urma distribuirii sale în filmul „The Miracle Worker/ Miracol în Alabama”.
Anne Bancroff FOTO: Facebook
Din anul 1964 până în 2005 a fost căsătorită cu regizorul și actorul american Mel Brooks.
Din filmografia sa amintim: „Great Expectations/ Marile speranțe”, „How to Make an American Quilt/Cum să faci o cuvertură americană”, „To Be or Not to Be/ A fi sau a nu fi” și „Heartbreakers/Cum să cucerești bărbații”.
