Un caz apărut recent în spațiul public readuce în discuție limitele legale și etice ale recrutării: o tânără din București a relatat că, la un interviu pentru un post în marketing, i s-a cerut să accepte testarea cu detectorul de minciuni, fiind avertizată că refuzul ar duce la eliminarea din procesul de selecție. Specialiștii în dreptul muncii și resurse umane spun că astfel de practici nu sunt permise în procesul de angajare, întrucât verificarea candidaților trebuie să vizeze strict competențele profesionale și să respecte dreptul la viață privată, fără intruziuni în aspecte personale.
Specialiștii în resurse umane nu sunt de acord cu detectorul de minciuni la interviul de angajare
Situația ridică semne de întrebare nu doar cu privire la etica procesului de recrutare, ci și la respectarea legii, în condițiile în care întrebările adresate candidatei ar fi depășit sfera profesională, vizând aspecte din viața personală, inclusiv consumul de substanțe interzise.
Ce spune legea despre testele folosite în recrutare
Codul muncii prevede la articolul 29 că un contract individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale candidatului. Totuși, această verificare trebuie să fie relevantă pentru post și nu poate încălca dreptul la viață privată.
În plus, legislația muncii și normele privind protecția datelor personale limitează clar informațiile pe care un angajator le poate solicita. Sunt interzise întrebările sau evaluările care nu au legătură directă cu activitatea profesională, precum cele privind viața intimă, planurile familiale, orientarea religioasă sau politică.
Specialiștii atrag atenția că verificarea candidaților trebuie făcută prin metode profesionale și proporționale, fără intruziuni în viața privată.
Doru Șupeală: „Detectorul de minciuni este ilegal în interviurile de angajare”
Consultantul în resurse umane Doru Șupeală a declarat pentru „Adevărul” că utilizarea testului poligraf în procesul de recrutare este nelegală și abuzivă și încalcă principiile GDPR.
„Detectorul de minciuni este ilegal în interviurile de angajare. Angajatorii au o multitudine de alte variante prin care îi pot testa pe candidați. Există așa-zisele baterii de teste psihologice, îi pot chema la mai multe etape de interviu până se lămuresc dacă acel candidat corespunde profilului pe care îl caută angajatorul. Să faci teste poligraf și să întrebi dacă acel candidat are de gând să aibă copii este un abuz. Este intruziv. Persoane despre care îmi vorbiți ar fi trebuit să anunțe Poliția, să facă reclamație la ITM, să ceară despăgubiri”, a declarat Doru Șupeală pentru „Adevărul”.
Acesta subliniază și limitele legale ale întrebărilor din recrutare: „Testul poligraf, întrebările despre intenția de a avea copii, despre orientarea religioasă, politică sau despre alegerile intime din timpul liber sunt strict interzise pentru că nu au ca scop aprecierea capacității de a ocupa postul. Orice abatere de la această regulă este un abuz de drept. Chiar și atunci când angajatorul cere referințe de la foștii angajatori, legea impune ca acestea să vizeze numai activitățile îndeplinite și durata angajării, și doar cu încunoștințarea prealabilă a candidatului.”
Ce spun angajatorii și ce practici există în piață
În unele domenii considerate sensibile, precum financiar, transport de valori sau case de amanet – există companii care apelează la firme specializate în testări poligraf pentru candidați. Angajatorii justifică aceste metode prin nevoia de a preveni fraudele sau pierderile interne.
Totuși, specialiștii în dreptul muncii și protecția datelor atrag atenția că astfel de practici pot încălca dreptul fundamental la viață privată, garantat de Constituție și de legislația europeană, și pot depăși limitele admise în procesul de recrutare.
Reacții din mediul online
Cazul a stârnit dezbateri intense pe rețelele sociale, unde opiniile sunt împărțite. Unii utilizatori consideră că angajatorii ar trebui să aibă libertatea de a-și stabili propriile metode de selecție, în timp ce alții susțin că există limite legale clare care nu pot fi încălcate.
„Unii dintre voi trăiți într-o lume paralelă, nu înțeleg de unde mentalitatea asta. Tu când mergi la cineva te duci să-i spui cum să-și amenajeze casa? Aia este firma lui, face ce vrea. Nu-ți convine, pleci/nu accepți”, a scris un internaut.
Alți utilizatori au subliniat însă că libertatea angajatorului nu este absolută: „Există niște legi (Codul muncii, legile privind informațiile personale, legile anti-discriminare etc.) peste care el nu poate trece. Dacă aplică astfel de criterii în recrutare, este o practică abuzivă.”
Au existat și reacții în mediul online, unde mai mulți utilizatori au relatat experiențe similare. Un internaut a criticat presiunea pusă pe candidați în procesul de recrutare, afirmând: „După ce 30 de ani ni se spune să nu fim sinceri la interviuri și să dăm aceleași răspunsuri, acum ni se reproșează că facem exact asta”.
Un alt utilizator a descris o experiență personală într-un proces de angajare în care i s-au adresat întrebări considerate invazive: „Te-ai drogat vreodată, ai jucat la jocuri de noroc, ai furat, ai vreun diagnostic psihiatric”.
Alte relatări din online descriu situații în care candidaților li s-a comunicat încă dinaintea testării ce întrebări urmează, inclusiv unele privind consumul de substanțe sau istoricul personal, ceea ce a alimentat controversele privind extinderea utilizării detectorului de minciuni în procesul de recrutare din România. „Mi-a spus ce întrebări urmează înainte să mă ‘conecteze’ la poligraf. La început au fost întrebări simple, apoi au urmat unele despre consum de droguri, jocuri de noroc, furturi și eventuale probleme psihice”, a spus internautul.
