Consiliul Suprem de Apărare a Țării a hotărât vineri, în urma atacului cu dronă din Galați, închiderea Consulatului rus de la Constanța și declararea consulului rus drept persona non grata. Decizia a fost salutată de unii ca un semnal ferm, dar criticată de alții ca insuficientă. De ce nu s-a mers mai departe, până la închiderea întregii misiuni diplomatice ruse în România? Și ce ar trebui să se întâmple pentru ca statul român să nu mai tolereze prezența pe teritoriul național a așa-zișilor diplomați ruși? „Adevărul” a analizat acest subiect cu Adrian Papahagi, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Consulatul rus de la Constanța. FOTO: Mid.ru
Profesorul Adrian Papahagi a lăudat decizia autorităților române, pe care o califică drept un semnal diplomatic puternic transmis Federației Ruse.
„La nivel diplomatic, da, mi se par suficiente, fiindcă sunt niște măsuri foarte puternice care n-au mai fost luate în România. E un semnal foarte puternic, diplomatic, transmis rușilor. Să nu uităm că acest consulat de la Constanța există din vremea Uniunii Sovietice. România n-a avut niciodată ocazia și curajul să ceară rușilor să-l închidă. După părerea mea, este o simplă oficină de spionaj într-un loc strategic din România, aproape de aeroportul Kogălniceanu, esențial pentru NATO, aproape de portul Constanța, unde sunt nave, aproape de zona de frontieră cu Ucraina, deci era o oficină de spionaj”, a declarat Adrian Papahagi pentru „Adevarul”.
De ce nu s-a închis și Ambasada?
Întrebarea pe care mulți și-o pun după anunțul CSAT este de ce nu s-a mers mai departe și nu s-a închis întreaga misiune diplomatică rusă? Papahagi oferă un răspuns care ține de logica dreptului internațional și a escaladării controlate, nu de lipsă de voință politică.
„Să știți că misiunile diplomatice se închid cu totul când ești în război. Noi nu suntem în război cu Federația Rusă. Federația Rusă nu ne-a declarat război. Slavă Domnului, ar fi un gest exagerat, da? Dar sigur că la următoarea provocare sau încălcare a spațiului aerian, în care, Doamne ferește, poate să fie gravă ca aceasta, se poate trece la etape ulterioare, să fie expulzat ambasadorul sau să fie redusă reprezentarea Rusiei la nivel de chargé d’affaires și așa mai departe. Deci da, să sperăm că nu se va escalada, da?”, afirmă Adrian Papahagi.
Cu alte cuvinte, există o scară a răspunsurilor diplomatice, iar România nu a ars toate cartoanele dintr-o singură mișcare. A rămas cu opțiuni disponibile pentru scenarii și mai grave, ceea ce, din perspectiva lui Papahagi, este exact ceea ce trebuia să facă.
Cel mai puternic semnal din istoria noastră față de Rusia
Dincolo de dezbaterea despre ce s-ar mai fi putut face, Papahagi insistă asupra dimensiunii istorice a deciziei de vineri, pe care o consideră fără precedent în relațiile româno-ruse postbelice. El laudă explicit și modul în care președintele a gestionat criza în primele ore.
„E un semnal foarte puternic să declari un consul general persona non grata, să-i ceri să părăsească țara în 72 de ore, să închizi acel consulat, mi se pare că e foarte mult. Uitați-vă care-i treaba. Trebuie răspuns pe măsură, după părerea mea, și în acest moment este o decizie foarte importantă și foarte serioasă. Cred că președintele s-a mișcat foarte bine ieri, a convocat fără întârziere CSAT, a dat această decizie care e cel mai puternic semnal, atenție, cel mai puternic semnal dat în istoria noastră Rusiei, ca să fim înțeleși, da? Niciodată România n-a făcut un gest diplomatic atât de categoric. Și apoi președintele s-a deplasat la Galați, a arătat și solidaritate cu victimele care sunt spitalizate”, explică profesorul.
Cine vorbește în termenii lui Putin
Pe de altă parte, Adrian Papahagi critică dur reacțiile venite din partea AUR, dar și al altor politicieni, care au evitat să indice Rusia drept actor responsabil de acest atac.
„M-am uitat în comunicatele celor de la AUR. Niciun sentiment față de victime, niciun cuvânt pentru victime, niciunul. Mie, la zi, mi-au ajuns, gata. Uitați-vă și dumneavoastră și vedeți un pic. Jumătate dintre ei se feresc să menționeze Rusia. Vorbesc în termenii lui Putin. Să facem, să vedem dacă a fost dronă rusească sau nu înainte să condamnăm Rusia. La fel a zis și Putin. Nu știm ce dronă e. Trimiteți-o aici să o analizăm”, a subliniat Adrian Papahagi.
Paralela cu discursul Kremlinului nu este întâmplătoare. Papahagi sugerează că refuzul de a atribui responsabilitatea înainte de o anchetă formală, prezentat ca prudenţă, reproduce de fapt exact strategia de comunicare pe care Moscova o folosește după fiecare incident pentru a dilua reacțiile occidentale.
„Nu te poți aștepta niciodată la nimic bun de la ruși. Și trebuie să ne pregătim, prin solidaritate europeană și prin forțe proprii, să ne apărăm cum se cuvine granițele. Și războiul se poartă acum cu drone, care îți permite să dobori drone. Asta-i tot”, a conchis Adrian Papahagi.
O escaladare calculată
La rândul lui, Viorel Mionel, conferențiar universitar la ASE, a publicat o analiză bazată pe cronologia completă a incidentelor cu drone din spațiul aerian românesc și polonez. Concluzia sa este că nu vorbim despre drone rătăcite în mod accidental, ci despre un tipar tactic deliberat.
Cifrele pe care le prezintă sunt elocvente prin ele însele. Între septembrie 2023 și mai 2026, Rusia a încălcat spațiul aerian al României de aproximativ 47 de ori, într-un crescendo bine dozat: circa 10 incidente în 2023-2024, 13 în 2025 și deja 14 în primele cinci luni ale lui 2026, culminând cu drona căzută pe blocul din Galați. Primele drone nu aveau încărcătură explozibilă, ceea ce sugerează că ele au reprezentat faza de testare, iar cea de vineri a reprezentat o escaladare deliberată.
„Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al NATO și, mai cu seamă, unitatea, voința și angajamentul statelor din zonă și al Europei de a rămâne unită în fața amenințărilor, deocamdată hibride, rusești. Rusia a putut astfel să-și confirme că România, pilon important pe flancul sud-estic, nu este în măsură, atât militar, cât și mai ales politic, să răspundă. Sau nu are curajul să o facă. Vom vedea în viitor, deoarece provocările vor mai continua”, scrie Mionel.
Comparația cu Polonia întărește această lectură. Varșovia a fost testată de doar trei ori, dar mai dur, inclusiv printr-un roi de 19-23 de drone în septembrie 2025, din care trei au fost doborâte. Rezultatul a fost că în 2026 Polonia nu a mai înregistrat niciun incident. România, în schimb, a fost testată de 47 de ori cu o intensitate crescândă, fără un răspuns militar care să descurajeze.
„Luând cazul polonez drept exemplu, am putea concluziona că răspunsurile ferme și neechivoce sunt în măsură să dea Rusiei de înțeles că România nu se teme și este dispusă să-și apere nu doar suveranitatea aeriană, dar mai ales cetățenii. Dronele rusești care violează spațiul aerian românesc au un scop precis: culeg date, escaladează, sădesc frică și favorizează dezinformarea”, conchide geograful.
Amintim că o dronă s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, incidentul fiind urmat de o explozie şi incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului. Două persoane rănite au primit îngrijiri medicale la faţa locului apoi transportate la spital. Ulterior, circa 70 de persoane din blocul respectiv au fost evacuate. Incidentul – cel mai grav incident de pe teritoriul României de la începutul războiului – a declanșat o alertă maximă la cel mai înalt nivel, fiind convocată de urgență o ședință CSAT, în cadrul căreia s-a lua decizia expulzării consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului.
