Se
numește Yildirimhan
„Fulgerul”,
are o rază de acțiune de 6000 Km, zboară cu o viteză de Mach 25
și poate transporta o încărcătură de 3000 kg, permițând
Turciei o „proiecție de forță” pe zone vaste, modificând
astfel echilibrul de putere până departe în Europa și Asia.
Foto: 5 mai 2026, salon SAHA Istanbul
Și,
evident, face ca Turcia să aibă un argument evident în momentul în
care Erdogan vorbește despre o ară care trebuie să fie luată în
seamă ca actor strategic de primă mână în orice discuție despre
soluțiile pentru reechilibrarea situației din zonă. Chestiunea
este de primă importanță pe multiple planuri, toate relevante
inclusiv pentru România.
Primul
nivel, cel mai limpede și totodată cel mai exploziv dintre toate,
este dat de o întrebare care se repetă acum pe diverse tonuri de
îngrijorare: în acest moment, toate rachetele balistice
intercontinentale similare cu racheta turcă pot fi dotate cu
încărcături nucleare. Nimeni nu ar investi fondurile enorme
necesare construcției unei asemenea rachete și vectorilor săi de
lansare (terestru, aerian sau naval) dacă nu știe că, la momentul
respectiv sau în planificare pentru viitor, nu există această
variantă. Sau, de ce nu, Turcia deschide m un capitol nou,
extraordinar de interesant, în dotarea forțelor sale armate cu o
rachetă balistică intercontinentală dotată cu o încărcătură
masivă cu muniție cu dispersie precum racheta rusească
Orechnik….Desigur, nu e vorba decât de o simplă presupunere însă
ea apare pe fondul dorințelor, programelor sau intențiilor foarte
aproape de concretizare exprimate de câteva state din zona
Orientului Apropiat, dominat până nu demult de presupunerea
niciodată confirmată oficial a unui Israel dotat deja cu armament
nuclear cu care domină practic orice raționament privind evoluția
unui conflict militar de foarte înaltă intensitate.
Turcia
a fost mereu una dintre țările care au investit masiv în sectorul
rachetelor balistice, totul debutând la începutul anilor ‚90
atunci când a fost semnată cooperarea cu compania chineză CPM,
Chinese
Precision Machinery Import and Export Corporation. Astfel,
turcii de la Rockletsan
au
putu realiza J-600T Yilidirim, prim a lor rachetă balistică cu rază
scurtă de acțiune creată pe baza modelului chinezesc B-611. A
urmat începerea seriei de rachete Tayfun, primele imagini cu lansări
test fiind difuzate în octombrie 2022. În iunie anul trecut,
compania Rocketsan a dat un comunicat în care se vorbea despre
versiunea Taifun Block 4, prezentat oficial la Salonul de la
Istanbul: are o greutate de 7 tone și o rază de acțiune de
1000-1500 Km.
Dar
este absolut limpede că marea noutate cu rol strategic este
reprezentată de noua rachetă balistică intercontinentală care,
descoperită publicului în acest moment, la câteva săptămâni
înainte de Summit-ul de la Ankara are, fi doar pe plan simbolic,
rolul unui mesaj care nu poate fi ignorat: acum când Trump retrage
sprijinul american pentru Europa, continentul nostru vorbește despre
autonomia sa strategică, inclusiv cu posibilitatea ca statele
europene din NATO să ofere o umbrelă nucleară britanico-franceză.
Dacă,
măcar teoretic, se deschide acum un nou raționament strategic în
care să avem, chiar la un orizont nedefinit, un nou NATO nuclear cu
prezența unei mari puteri musulmane la bord, atunci ce se va schimba
din gândirea și aliniamentele viitoare ale Alianței și cum va
influența asta echilibrul nesigur de acum între statele din est
care nu mai știu cum se vor ordona în ecuațiile viitoare aliații
și prietenii de azi?
