Monarhii autocrați ai trecutului și-au lăsat gloria înscrisă în ruinele proiectelor gigantice pe care le-au ordonat în perioadele de maximă putere. În Orientul Mijlociu, urmele acestor ambiții se regăsesc încă în deșerturi, pe versanți de munte sau în câmpii fertile. Însă unul dintre echivalenții lor moderni riscă să lase în urmă mai ales o amprentă digitală pentru unele dintre cele mai spectaculoase idei ale sale, relatează BBC.
Arabia Saudită renunță la orașul futurist NEOM FOTO: Facebook
În urmă cu un deceniu, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman — cunoscut drept MBS — a lansat un plan care părea desprins din literatura SF. Programul, numit „Vision 2030”, promitea reinventarea completă a regatului prin construcții monumentale și tehnologii futuriste, menite să transforme nu doar Arabia Saudită, ci și lumea.
Proiectele au fost promovate prin campanii spectaculoase de imagine, care prezentau peisaje aproape fantastice și au atras deopotrivă fascinație și scepticism. Motorul financiar urma să fie Fondul Suveran de Investiții al Arabiei Saudite (PIF), evaluat la aproape 1.000 de miliarde de dolari, alimentat în principal din veniturile petroliere — bani care trebuiau să construiască o economie post-petrol.
Cu doar patru ani înainte de termenul-limită stabilit pentru 2030, proiectul intră însă într-o etapă de retragere și recalibrare.
Prăbușirea prețului petrolului înaintea actualului conflict din Orientul Mijlociu a afectat inclusiv resursele uriașe ale regatului. Chiar dacă prețurile au crescut ulterior pe fondul războiului, incertitudinea regională continuă să limiteze veniturile și cheltuielile statului saudit. În același timp, investițiile străine pe care Riyadhul le aștepta pentru aceste proiecte ultra-costisitoare nu s-au materializat la nivelul anticipat.
Întrebarea este dacă asistăm la o simplă ajustare strategică sau la un recul major.
De la fantezie la pragmatism
Unele dintre cele mai ambițioase proiecte sunt acum reduse, amânate sau abandonate complet. Multe făceau parte din mega-proiectul Neom, evaluat la 500 de miliarde de dolari.
„The Line”, orașul-linie care urma să traverseze peste 160 de kilometri de teritoriu în nord-vestul Arabiei Saudite și să redefinească însăși ideea de urbanism, pare să fi fost redus drastic. Construcția trebuia să depășească în înălțime zgârie-nori precum The Shard din Londra și să găzduiască milioane de oameni într-un oraș fără mașini și fără emisii de carbon. În prezent, planurile sunt mult mai modeste.
Și proiectul montan Trojena a fost temperat. Deși există zăpadă în acea regiune a Arabiei Saudite, aceasta persistă doar perioade scurte. Ideea unei stațiuni montane funcționale tot anul — cu pârtii de schi, lac artificial și hoteluri de lux — este acum considerată nerealistă. Complexul trebuia să găzduiască Jocurile Asiatice de Iarnă din 2029, însă evenimentul va avea loc în Kazahstan.
„The Cube”, o structură gigantică de birouri și apartamente, suficient de mare pentru a include de 20 de ori Empire State Building, a fost abandonat complet. Costul estimat depășea 50 de miliarde de dolari.
Inclusiv LIV Golf — considerat unul dintre simbolurile ambiției saudite de a deveni o superputere sportivă — este reevaluat după ce ar fi consumat aproximativ 5 miliarde de dolari fără a aduce beneficii financiare sau de imagine pe măsura investiției.
Pentru unii observatori ai regatului, situația nu este nouă.
Ellen R. Wald, autoarea volumului „Saudi, Inc.”, spune că Arabia Saudită repetă același model de decenii: anunțuri grandioase, proiecte spectaculoase și rezultate reduse sau complet diferite de promisiunile inițiale.
Ea amintește de programul „Economic Cities”, lansat în anii 2000 sub regele Abdullah, care urmărea diversificarea economiei saudite dincolo de petrol. Mai multe orașe planificate nu au fost construite niciodată, iar altele au fost reduse semnificativ.
Cel mai mare dintre ele, King Abdullah Economic City, evaluat la 100 de miliarde de dolari, a fost finalizat parțial, însă nu a devenit centrul economic și turistic promis.
O transformare incompletă
Susținătorii lui MBS afirmă că, atunci când acesta a devenit conducătorul de facto al regatului în 2017, Arabia Saudită avea nevoie urgentă de reforme, notează BBC.
Analistul economic Ghanem Nuseibeh susține că prințul moștenitor a moștenit „un sistem socio-economic rupt de realitatea lumii moderne” și aflat în pragul stagnării.
„Vision 2030” urmărea transformarea țării pe trei planuri: economic, politic și social.
Schimbările sociale au fost evidente. Arabia Saudită a organizat concerte, competiții sportive și evenimente de divertisment la o scară fără precedent. Femeile au primit dreptul de a conduce, iar viața urbană în orașe precum Riad s-a schimbat radical.
Stațiunea de schi din deșert: ambițiile Arabiei Saudite în „orașul viitorului“ VIDEO
Totuși, reformele politice au rămas limitate. Spațiul pentru critică și opoziție continuă să fie sever restrâns.
Imaginea internațională a lui MBS a fost afectată puternic de mai multe episoade controversate, inclusiv detenția în masă a unor oameni de afaceri și oficiali în hotelul Ritz-Carlton din Riad, în 2017, prezentată oficial drept o campanie anticorupție.
Un an mai târziu, uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul saudit din Istanbul a provocat un val global de condamnări și a afectat reputația prințului moștenitor.
Criticii spun că aceste episoade au subminat exact încrederea pe care Arabia Saudită încerca să o inspire investitorilor străini.
Salvarea „Vision 2030”
Autoritățile saudite încearcă acum să prezinte reducerea proiectelor drept o etapă firească de maturizare.
Accentul se mută de la idei spectaculoase către proiecte mai realizabile și cu rezultate concrete.
Printre acestea se numără dezvoltarea sitului istoric AlUla, promovat ca destinație turistică globală, și proiectele din jurul capitalei Riad, considerate mai sustenabile decât concepte precum „The Line”.
Arabia Saudită a obținut, de asemenea, organizarea Cupei Mondiale de fotbal din 2034 — o victorie majoră pentru strategia sa de influență globală prin sport.
Oficialii sauditi încearcă să transmită că adaptarea planurilor demonstrează pragmatism și transparență, nu eșec.
Unii analiști consideră însă că schimbările frecvente de direcție ridică semne de întrebare privind coerența strategiei economice.
Un nou context regional
Reevaluarea „Vision 2030” începuse înaintea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, însă războiul a amplificat incertitudinile în întreg Golf-ul Persic.
Arabia Saudită încerca să urmeze modelul Emiratelor Arabe Unite, transformându-se într-un centru global pentru afaceri, turism și tehnologie. Noile tensiuni regionale complică însă aceste planuri.
Arabia Saudită vrea să cultive fructe şi legume în deşert. Cum va fi posibil
În ultimele luni, accentul pare să se fi mutat către inteligența artificială, industrie și minerit – domenii considerate mai realiste și mai rezistente la instabilitatea geopolitică.
Între ambiție și realitate
„Vision 2030” a schimbat profund Arabia Saudită. Viața socială și culturală s-a liberalizat, iar tinerii sauditi par să susțină în mare măsură direcția impusă de MBS.
Însă obiectivul central — construirea unei economii capabile să reducă dependența de petrol prin investiții private și străine — rămâne doar parțial realizat, subliniază BBC.
Pentru conducerea saudită, proiectul continuă să fie prezentat drept un succes, chiar dacă la o scară mult mai redusă decât cea imaginată inițial.
În același timp, numeroase organizații sportive, companii și industrii culturale care au ajuns să depindă de finanțarea saudită descoperă acum o nouă realitate: fluxul aparent nesfârșit de bani începe să încetinească.
Iar unele dintre cele mai spectaculoase proiecte ale erei MBS riscă să rămână mai degrabă imagini virale și randări digitale decât construcții reale.
