Planul paneuropean de pensii personale – PEPP revine pe agenda europeana intr-un moment in care doua realitati se suprapun si apasa simultan pe piata muncii: imbatranirea populatiei (cu efect direct asupra sustenabilitatii pensiilor publice) si mobilitatea profesionala – interna si transfrontaliera – care a devenit deja „noua normalitate”, conform specialistilor EY Romania.
Pe scurt, presiunea demografica si mobilitatea se intalnesc exact acolo unde sistemele sunt cel mai greu de adaptat. Nu e un detaliu: in 2025, numarul imigrantilor din UE a atins un nivel-record de 64,2 milioane.
Specialistii EY Romania – Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului People Advisory Services si Dan Raut, Senior Manager, People Advisory Services – analizeaza evolutia PEPP, pozitiile institutionale, directiile de politica si implicatiile pentru Romania.
Conform acestora, in prezent, exista o forma de „portabilitate” la nivelul UE pentru contributiile si drepturile aferente Pilonului I (pensia publica), prin regulile de coordonare a sistemelor de securitate sociala. In schimb, pentru produsele de pensii facultative si pensiile suplimentare, aceasta portabilitate nu este inca oferita in mod consecvent, iar diferentele nationale raman o bariera.
”La aproape trei ani de la primul nostru material despre PEPP, concluzia ramane, pragmatic, aceeasi: succesul nu va veni din fineturi de arhitectura europeana, ci din modul in care produsul este „ancorat” in politici nationale. Merita spus direct: fara o ancora fiscala credibila, interesul ramane mai degraba teoretic. Si mai ales prin stimulente care chiar conteaza pentru economisirea pe termen lung”, spun specialistii.
Ei arata ca miza este, de fapt, structurala. Fara economisire suplimentara pe termen lung, veniturile la pensionare se vor comprima – iar discutia nu mai e „daca”, ci „cat de repede”. Presiunea se vede prima data acolo unde carierele sunt fragmentate sau transfrontaliere: portabilitatea si continuitatea contributiilor raman greu de administrat, chiar si cand intentia exista.
Pe acest fundal, UE accelereaza reformele privind pensiile suplimentare, iar PEPP – produs standardizat, digital si portabil – intra intr-o revizuire ampla. Obiectivul declarat este sa se reduca distanta dintre ambitia initiala si adoptia modesta de pana acum. De ce a ramas in urma? In practica, doua frane reapar constant: oferta limitata (putini furnizori si produse efectiv disponibile) si stimulentele fiscale neuniforme, care, in multe piete, au facut PEPP mai putin competitiv decat alternativele locale.
Revizuirea PEPP
In noiembrie 2025, Comisia Europeana a pus pe masa modificarea Regulamentului PEPP, cu un obiectiv simplu de formulat (si greu de livrat): mai multa oferta si o utilitate reala pentru economisitori. Pachetul vizeaza optiuni de investitii mai variate, mecanisme mai flexibile de gestionare a riscului si un cadru mai atractiv pentru furnizori. Punctul sensibil ramane insa fiscalitatea. Taxele tin de competenta nationala, dar Comisia insista pe un principiu de baza: PEPP nu ar trebui tratat mai defavorabil decat produse locale comparabile.
Daca nu exista o abordare coerenta, specialistii spun ca diferentele de stimulente vor continua sa fragmenteze piata – iar produsul va ramane „corect” pe hartie si dificil de vandut in practica. In aceasta logica se leaga si initiativa „Savings and Investments Union” (SIU): directionarea economiilor private catre investitii si, in paralel, intarirea pilonilor de venit la pensionare dincolo de sistemul public.
ECOFIN si pozitii institutionale
Conform EY, in Consiliul ECOFIN (in prima parte a anului 2026) s-a conturat un sprijin larg pentru directia Comisiei: oferta mai bogata, portabilitate si simplificare. Dar exista si o linie rosie pe care statele o repeta: fiscalitatea trebuie calibrata atent. Merita spus si aici: nimeni nu vrea ca un avantaj acordat PEPP sa distorsioneze competitia fata de produsele nationale deja functionale.
Semnalele din 2025 au fost, in esenta, convergente. Curtea de Conturi Europeana a evaluat critic evolutia produsului si a aratat ca PEPP nu si-a atins obiectivele. Iar din perspectiva Autoritatii Europene pentru Asigurari si Pensii Ocupationale („EIOPA”), concluzia e similara: fara o piata interna a pensiilor suplimentare mai coerenta – reguli aplicabile, distributie mai buna si concurenta reala – PEPP risca sa ramana marginal.
Stadiul dosarului (2025–2026)
Pe 20 noiembrie 2025, Comisia Europeana a publicat pachetul de revizuire a Regulamentului (UE) 2019/1238 privind PEPP (COM/2025/840). Directia urmarita este tripla: (i) o oferta mai bogata (furnizori si produse), (ii) atractivitate mai mare pentru contributori (optiuni si risc), si (iii) o comparabilitate reala cu produsele locale – inclusiv prin clarificari privind tratamentul fiscal nediscriminatoriu.
Legatura cu SIU conteaza dintr-un motiv pragmatic: UE cauta sa mute o parte din economiile private catre investitii productive si sa intareasca, in paralel, sistemele de pensii multi-filare. Altfel spus, pilonul public ramane esential, dar nu poate fi singurul pe care mizam pentru venituri predictibile la pensionare.
Directii de politica
Specialistii EY arata ca, dincolo de textul legislativ, intrebarea e simpla: poate PEPP sa devina usor de inteles, usor de comparat si usor de cumparat? Daca da, are sanse sa treaca de la „proiect european” la produs folosit. Pe scurt, utilitatea trebuie sa se vada in experienta de cumparare, nu doar in regulamente. In termeni operationali, directiile discutate acum se pot rezuma astfel:
- Democratizarea accesului – produse simple si transparente, distributie digitala mai eficienta si mai multi furnizori, pentru concurenta reala si costuri mai bune
- Flexibilizare si diversificare – mai multe optiuni de investitii si mecanisme de reducere a riscului adaptate profilurilor diferite de investitori
- Integrare in SIU – PEPP ca pilon complementar al pensiilor si ca instrument de canalizare a economiilor catre pietele de capital europene
- Reducerea frictiunilor fiscale – promovarea unui tratament nediscriminatoriu intre PEPP si produse similare, chiar daca decizia finala ramane la nivel national.
Implicatii pentru Romania
Oficialii EY sunt de parere ca Romania a transmis pana acum o pozitie, in esenta, echilibrata: deschidere catre dezvoltarea PEPP, dar si atentie la riscul ca eventuale avantaje fiscale sa creeze asimetrii fata de produsele nationale. E o tensiune legitima de politici publice: vrei sa stimulezi economisirea pe termen lung, dar fara sa distorsionezi concurenta si fara sa „penalizezi” solutiile care deja functioneaza.
PEPP ar putea fi relevant mai ales pentru segmentele cu mobilitate ridicata: specialisti IT, independenti cu proiecte in mai multe state, expatriati sau persoane care lucreaza periodic in strainatate. Pentru ei, continuitatea contributiilor si transferul drepturilor raman complicate. Un produs paneuropean functional ar reduce din frictiunile administrative – si, implicit, din incertitudinea care descurajeaza economisirea.
”Adoptia nu va fi automata. Ca PEPP sa devina o optiune reala in Romania, sunt cateva conditii care trebuie clarificate si, mai ales, facute comparabile cu produsele locale: tratamentul fiscal (clar, predictibil si nediscriminatoriu), costuri si valoare (comisioane competitive si investitii usor de comparat cu pilonii II si III), portabilitate fara frictiuni (transfer simplu, cu costuri si timpi transparenti) si distributie si informare (canale credibile si informatii comparabile, astfel incat alegerea sa fie facuta in cunostinta de cauza)”, transmit specialistii EY Romania.
Din aceasta perspectiva, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 8/2026, introduce, incepand cu 1 martie 2026, urmatoarele reguli pentru produsul paneuropean de pensii personale (PEPP):
- Pensiile aferente PEPP sunt incadrate ca venituri neimpozabile, in limita echivalentului in lei a 400 euro/an
- Contributiile la PEPP sunt deductibile (diminueaza baza impozabila), in limita echivalentului in lei a 400 euro/an/persoana, atat pentru persoanele fizice autorizate/activitati independente, cat si pentru salariati. In cazul salariatilor, facilitatea se aplica in limita plafonului anual mentionat, fie ca este suportata de salariat, fie de angajator, reflectandu-se in calculul bazei impozabile aferente veniturilor salariale, in conditiile Codului fiscal.
”Concluzia este simpla: PEPP poate deveni o optiune credibila pentru cariere transfrontaliere si pentru cei care nu „incap” natural in produsele nationale. Dar fara un tratament fiscal comparabil si fara o distributie care sa-l faca accesibil, va ramane un produs corect la nivel de arhitectura europeana si prea putin relevant in decizia reala de economisire. In practica, asta inseamna ca produsul trebuie sa fie competitiv si usor de explicat, nu doar bine intentionat. Urmatoarea etapa este, inevitabil, cea de operationalizare”, au mai spus specialistii EY.
Conform acestora, in lunile urmatoare, negocierile dintre institutiile UE si statele membre – in special pe zona fiscala si pe detaliile de implementare – vor arata daca relansarea se traduce intr-un produs folosit pe scara larga sau ramane unul marginal. In final, intrebarea nu este daca PEPP va exista, ci daca va deveni suficient de relevant, incat sa schimbe comportamente, nu doar sa bifeze o intentie politica.
CITITI PE ACEEASI TEMA:
• PEPP: Romanii care au contracte de munca in mai multe state UE vor putea opta pentru un produs personal de pensie
