Summitul recent încheiat dintre liderul de la Casa Albă și omologul său chinez a oferit imaginea unei stabilități de fațadă, însă dedesubturile diplomatice arată că marile divergențe dintre cele două supraputeri rămân intacte.
Donald Trump și Xi Jinping /FOTO:AFP
Vizita președintelui american Donald Trump la Beijing nu a adus progrese spectaculoase în dosarele fierbinți de pe agenda bilaterală. Cu toate acestea, deplasarea a oferit o victorie de etapă Chinei. După o perioadă de tensiuni comerciale acute, Washingtonul și Beijingul par să revină la tiparul clasic al unei competiții economice și strategice previzibile, notează o analiză Reuters.
O „stabilitate constructivă” în avantajul Beijingului
Întrevederile de două zile dintre Donald Trump și Xi Jinping au confirmat că rivalitatea structurală dintre SUA și China nu s-a disipat. Chiar și după episoadele dure legate de tarifele vamale și armistițiile temporare ulterioare, cele două capitale rămân pe poziții divergente. Pentru Washington, problemele de fond – de la politicile comerciale ale Beijingului, considerate incorecte de americani, până la expansiunea militară chineză în regiunea Indo-Pacifică – au rămas nerezolvate.
Pentru Xi Jinping, însă, această stagnare reprezintă un balon de oxigen și o întoarcere la provocări mai ușor de gestionat. Liderul chinez a profitat de moment pentru a propune o nouă paradigmă conceptuală: „stabilitatea strategică constructivă”.
„Dacă privim în urmă cu un an, când eram în plin război al tarifelor de 145% și când SUA încercau să forțeze o schimbare radicală a Chinei, acum asistăm la o contrarevoluție. Ne-am întors la stabilitate”, explică Scott Kennedy, expert în spațiul chinez la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington.
În plus, Beijingul a evitat cu abilitate să își asume angajamente ferme privind sprijinirea SUA în deblocarea crizei din Iran, un conflict care continuă să afecteze piețele globale și cotațiile politice ale liderului american. Analiștii sugerează că Trump ar fi supraestimat eficiența armei tarifelor vamale, Beijingul replicând asimetric prin măsuri similare și amenințări cu blocarea exporturilor de minereuri rare, vitale pentru industria americană. În final, Casa Albă s-a arătat reticentă în a deconta costurile economice majore ale unui război financiar total.
Taiwanul, transformat în „monedă de schimb”? Ritmul tranzacțional al lui Donald Trump face valuri la Taipei
Cea mai sensibilă componentă a vizitei și a declarațiilor subsecvente vizează Taiwanul. Într-un interviu acordat Fox News imediat după încheierea vizitei din 15 mai, Donald Trump a sugerat că livrările de armament american către Taipei reprezintă „o carte de joc foarte bună” în negocierile cu China, stârnind îngrijorare profundă în rândul oficialilor taiwanezi, scrie AP.
Duelul giganților. De ce Beijingul nu se mai teme de amenințările Casei Albe
Întrebat dacă va aproba pachetul de asistență militară de 14 miliarde de dollar pentru Taiwan, blocat de mai multe luni, Trump a condiționat decizia de comportamentul Beijingului:
„Am suspendat această decizie, totul depinde de China. Sincer să fiu, este o carte de joc foarte bună pentru noi în negocieri. Vorbim despre o cantitate uriașă de arme.”
Deși legislația americană (Taiwan Relations Act) obligă Washingtonul să asigure insulei mijloacele necesare pentru autoapărare, abordarea lui Trump mută problema într-o logică strict comercială. William Yang, analist în cadrul International Crisis Group, avertizează că o astfel de abordare plasează Taiwanul într-o poziție vulnerabilă: „În loc să se afle la masa tratativelor, Taiwanul riscă să se trezească în meniu”.
Avertismentul Beijingului și reacția Taipeiului
În cadrul summitului, Xi Jinping a reiterat că dosarul Taiwanului rămâne „linia roșie” absolută în relația bilaterală, avertizând explicit asupra riscului unui „impact sau chiar al unui conflict” dacă Washingtonul gestionează greșit această problemă.
De cealaltă parte, Taipeiul a încercat să tempereze retorica oficială. Karen Kuo, purtătoarea de cuvânt a administrației prezidențiale taiwaneze, a reafirmat caracterul suveran și democratic al insulei, mulțumind totodată SUA pentru sprijinul istoric acordat în baza legilor americane.
Miza semiconductorilor și adoptarea parțială a narațiunii chineze
Presiunea Casei Albe nu se oprește doar la aspectele militare, ci vizează direct inima tehnologică a Taiwanului. Trump și-a reînnoit apelul ca producătorii taiwanezi de microcipuri – care controlează peste 90% din piața semiconductorilor avansați pentru IA și tehnologie militară – să își transfere capacitățile de producție pe teritoriul SUA, reluând acuzația mai veche potrivit căreia insula ar fi „furat” această industrie de la americani în deceniile trecute.
Mai mult, observatorii politici au remarcat o nuanțare îngrijorătoare a discursului lui Trump, care pare să fi preluat parțial retorica Beijingului la adresa actualului președinte taiwanez, William Lai, pe care China îl cataloghează drept un „separatist periculos”.
„Există acolo o persoană care caută independența. Ei vor independență pentru că vor să înceapă un război și cred că Statele Unite îi susțin”, a declarat Trump pentru Fox News, adăugând că nu intenționează să poarte un război la mii de kilometri distanță de casă.
Această retorică tranzacțională dusă la extrem lasă Taiwanul într-o stare de expectativă tensionată. După cum concluzionează Wen-Ti Sung, analist la Atlantic Council, dincolo de declarațiile politice de moment, ceea ce contează cu adevărat este substanța deciziilor strategice pe care Washingtonul le va lua în perioada următoare.
