Pentru mulți utilizatori, alegerea unui potențial partener pe Tinder sau pe alte aplicații de dating se întâmplă aproape automat. Un nou studiu arată însă că acest mod rapid și superficial de a selecta oamenii poate afecta, în timp, felul în care utilizatorii se percep pe ei înșiși.
Sursă foto: Shutterstock
Cercetarea, publicată în revista Media Psychology, arată că persoanele care iau decizii foarte repede, bazându-se doar pe prima impresie, tind să aibă o stimă de sine mai scăzută și să se simtă mai nesiguri în relații.
Cercetătorii spun că problema nu sunt aplicațiile de dating în sine, ci modul în care te fac să alegi. Dai swipe după swipe, aproape pe pilot automat, fără să te oprești cu adevărat asupra nimănui. Spre deosebire de vechile site-uri de matrimoniale, unde oamenii citeau descrieri mai lungi și își luau timp să vadă dacă se potrivesc cu cineva, aplicațiile actuale reduc totul la o primă impresie.
Ce au descoperit cercetătorii despre swipe-ul „din instinct”
Cercetătorii au vrut să afle dacă aplicațiile de dating îi fac pe oameni să se simtă mai bine în pielea lor sau dacă, dimpotrivă, ajung să le afecteze încrederea în sine.
La studiu au participat peste 400 de studenți, cărora li s-a solicitat să analizeze un număr diferit de persoane într-o aplicație creată special pentru experiment.
O parte dintre ei au fost încurajați să se uite atent la fiecare profil și să decidă după anumite criterii, precum aspectul fizic sau impresia generală lăsată de persoana respectivă. Ceilalți au fost îndemnați să aleagă rapid, aproape instinctiv, exact cum se întâmplă de multe ori pe Tinder.
La final, cercetătorii au analizat mai multe lucruri: cât de bine se simțeau participanții în raport cu ei înșiși, cât de obosiți sau copleșiți s-au simțit după experiență, dar și felul în care își percepeau propria valoare în relațiile romantice.
Rezultatele au arătat că oamenii care vedeau foarte multe persoane s-au simțit mai obosiți mental și deveniseră mai selectivi în alegeri. Totuși, concluzia importantă a studiului a fost alta: nu numărul acestora a afectat cel mai mult stima de sine, ci felul în care participanții luau deciziile.
Cei care au ales foarte repede, bazându-se doar pe prima impresie avută, au raportat un nivel mai scăzut al stimei de sine și mai puțină încredere în propria atractivitate comparativ cu participanții care au analizat persoanele mai atent.
„Mulți ajung să își măsoare valoarea prin match-uri”
„Problema nu este neapărat Tinder sau
aplicațiile de dating, ci felul în care ajungem să le folosim. Swipe-ul rapid
transformă relațiile într-un proces continuu de evaluare și comparație, iar în
timp mulți utilizatori încep, fără să își dea seama, să își măsoare valoarea
personală prin match-uri, răspunsuri sau lipsa lor”, explică pentru „Adevărul” Ileana
Ilie, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.
Psihologic adaugă ea, asta poate deveni
obositor pentru stima de sine. „Creierul interpretează foarte ușor lipsa unui
match sau conversațiile întrerupte ca pe o formă de respingere personală, chiar
dacă în realitate motivele sunt mult mai complexe și țin de algoritm, timing
sau comportamentul superficial specific aplicațiilor. Problema este că
expunerea repetată la astfel de micro-respingeri poate modifica felul în care
oamenii se percep: devin mai critici cu ei înșiși, mai nesiguri și mai
dependenți de validarea externă”, este de părere specialista.
Un alt aspect important este comparația
constantă. Pe aplicațiile de dating vezi permanent oameni atent selectați, poze
optimizate și impresia că există mereu „opțiuni mai bune”, mai spune Ileana Ilie.
„În timp, asta poate crea senzația că trebuie să concurezi permanent pentru
atenție și validare. Mulți ajung să își evalueze atractivitatea nu prin relații
reale, ci prin reacțiile rapide din aplicație”, crede ea.
Ce pot face concret utilizatorii, conform
spuselor sale? În primul rând, să fie atenți la starea lor emoțională după ce
folosesc aplicația. „Dacă după 20-30 de minute de swipe se simt mai anxioși,
mai nesiguri sau mai frustrați, este un semnal important. Apoi, aplicațiile de
dating nu ar trebui folosite ca sursă principală de validare emoțională sau ca
antidot pentru singurătate și plictiseală. În aceste momente, impactul negativ
al respingerii percepute este mult mai mare”, subliniază psihologul.
De asemenea, spune că ajută și schimbarea
perspectivei: un match nu este o confirmare a valorii personale, iar lipsa lui
nu este o dovadă că „nu ești suficient”. „Datingul online este un mediu foarte
superficial și rapid, care nu poate măsura compatibilitatea reală, maturitatea
emoțională sau capacitatea unei persoane de a construi o relație sănătoasă. Cel
mai sănătos mod de a folosi astfel de aplicații este cu limite clare și cu o
doză mare de realism. Tinder poate fi un instrument de cunoaștere, dar devine
periculos atunci când începe să fie folosit ca oglindă pentru stima de sine”,
completează Ileana Ilie.
