Listarea companiilor de stat la bursă ar putea aduce miliarde de euro la buget, mai multă transparență și presiune pentru performanță, susțin experții consultați de „Adevărul”, combătând astfel ideea că listarea ar însemna că „ne vindem țara”, teorie considerată drept „o prostie” și o dovadă de „analfabetism economic”.
Listarea companiilor de stat ar aduce mai mulți bani la buget pentru pensii și salarii
Dezbaterea privind listarea companiilor de stat la bursă revine periodic în prim-plan, mai ales în contextul presiunilor bugetare și al nevoii de reformă a întreprinderilor controlate de stat. Susținătorii acestui proces afirmă că listarea nu înseamnă privatizare totală, ci introducerea unor reguli mai stricte de guvernanță, transparență și eficiență economică. În opinia lor, companiile listate sunt obligate să publice periodic rezultate financiare, să respecte standarde de raportare și să răspundă nu doar în fața statului, ci și a investitorilor și a pieței.
Experții consultați de „Adevărul” consideră că România are deja exemple de succes, precum Hidroelectrica sau Romgaz, iar un program multianual de listări ar putea aduce anual între 4 și 7 miliarde de euro la bugetul statului. Pe de altă parte, opoziția față de astfel de măsuri este explicată atât prin argumente legate de protejarea interesului național, cât și prin miza politică a controlului asupra unor companii care gestionează bugete uriașe, funcții și decizii strategice.
Ce se schimbă într-o companie de stat după listarea la bursă
Claudiu Cazacu, consultant de strategie al XTB România, a explicat pentru „Adevărul” că listarea la bursă înseamnă pe lângă un proces de schimbare a structurii acționariatului și unul care transformă modul de funcționare al unei companii.
„Deși vine cu costuri organizaționale și de raportare, beneficiile tind să fie relevante prin reglementările care impun transparență asupra deciziilor majore și rezultatelor financiare. Accesul la capital este simplificat și deseori finanțarea este mai accesibilă, contribuind la performanța pe termen lung. Firmele listate au, în general, o eficiență mai ridicată a investițiilor realizate decât firmele nelistate”, a explicat Claudiu Cazacu pentru „Adevărul”.
Claudiu Cazacu: Listarea are o mulțime de avantaje
Acesta a adăugat că statul pierde, pe de o parte, venituri din dividende, proporțional cu participația redusă, dar câștigă din impozitele pe câștigul din tranzacții și pe dividende, urmând a înregistra venituri și din utilizarea ulterioară a capitalului acționarilor prin rularea sa în economie.
„Avantajele apar în special acolo unde profitabilitatea firmelor listate crește. Firmele listate la bursă oferă vizibilitate asupra activității lor prin publicare de rapoarte anuale și trimestriale și comunicări în privința contractelor sau evenimentelor esențiale. Interesul public în activitatea lor crește. Cetățeni și fonduri de investiții devin acționari, atenția lor fiind proporțională cu dimensiunea capitalului investit.
Finanțarea poate fi accesată prin mecanisme specifice pieței de capital, oferind alternative la finanțarea bancară.
Fondurile de pensii au mai mult ”spațiu” în care să plaseze capitalul economisit de salariați. Dacă investițiile sunt performante, viitorii pensionari se vor bucura de venituri mai ridicate.
Structura acționariatului, porțiunea listată, devine variabilă. În timp, ponderile deținerilor între persoane fizice și juridice, rezidente și nerezidente, fluctuează, uneori semnificativ”, a explicat Claudiu Cazacu pentru „Adevărul”.
Negrescu: Listările pot aduce între 4 și 7 miliarde de euro pe an la buget
„Listarea companiilor la bursă înseamnă un pașaport de bună purtare a companiilor, prin care sunt atrași investitori strategici, care pot să creeze noi oportunități pentru România și să creeze noi locuri de muncă”, a declarat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu, subliniind că ideea listării e pozitivă.
Potrivit acestuia, este nevoie să alegi cu atenție ce companii pot fi listate, când pregătești listarea, cum alegi prețul de listare a acțiunilor.
„Toate acestea trebuie pregătite cu atenție, iar România are astfel de specialiști. Se poate face listarea unei companii și astfel să I se aducă plus valoare. Pe de altă parte, piețele sunt bulversate, trebuie ales cu atenție momentul listării, așa cum a făcut Fondul Proprietatea cu Hidroelectrica.
Avantajul major al listării companiilor de stat pe bursă este că pot aduce bani la buget din listare. Statul ar trebui să aibă un program multianual, care ar putea aduce între 4 și 7 miliarde de euro pe an la buget. Cu acești bani se pot plăti pensii și salarii. Listarea ar trebui făcută cu promovare și cu explicații clare, să nu mai existe idei de genul „ne vindem țara”, a declarat Negrescu.
Mona Bardos: Statul rămâne acționar majoritar
La rândul său, fondatoarea unei comunități de 67.000 de antreprenori, Mona Bardos, a declarat pentru „Adevărul” că listarea la bursă a companiilor de stat înseamnă, pe scurt, că o parte din companie poate fi cumpărată de investitori, iar compania începe să funcționeze după reguli mult mai stricte și mai transparente. „Nu înseamnă neapărat că statul pierde controlul, pentru că de cele mai multe ori se vând doar pachete mici de acțiuni, iar statul rămâne acționar majoritar”, a afirmat ea.
PSD nu vrea privatizarea Hidroelectrica în criză: Speculanţii sunt peste tot, iar preţurile sunt jos
Potrivit acesteia, după listare, într-o companie de stat se schimbă mai ales nivelul de control și transparență.
„Managementul este mai atent la cheltuieli, la rezultate și la imaginea companiei. Apar audituri mai stricte și mai multă atenție din partea pieței și a presei. Nu înseamnă că problemele dispar peste noapte, dar devine mai greu să ascunzi pierderi sau decizii discutabile.
În multe țări, companiile de stat listate sunt mai performante tocmai pentru că nu mai pot funcționa complet opac.
După listare, într-o companie de stat se schimbă în primul rând nivelul de control și de expunere publică. Managementul nu mai poate lua decizii exclusiv politic fără explicații. Apar indicatori de performanță mai clari, audituri mai stricte și o presiune mai mare pentru eficiență. De asemenea, crește atenția asupra cheltuielilor, contractelor și numirilor din conducere. Nu înseamnă automat că dispar problemele, dar spațiul pentru decizii arbitrare devine mai mic”, a explicat Bardos pentru „Adevărul”.
Silviu Gresoi: Companiile vor fi obligate să raporteze mai clar după listare
La rândul său, analistul Silviu Gresoi a explicat pentru „Adevărul” că listarea companiilor de stat la bursă are o sumedenie de avantaje.
„Listarea la bursă a companiilor de stat nu înseamnă automat privatizare, ci poate însemna transparență, disciplină și acces la capital.
Dacă statul păstrează controlul, compania rămâne strategică, dar este obligată să raporteze mai clar, să explice rezultatele și să funcționeze după reguli mai stricte de guvernanță.
După listare, compania nu mai este evaluată doar politic sau administrativ, ci și de piață, investitori și public”, a declarat Gresoi.
De ce PSD nu ar fi de acord cu listarea la bursa a companiilor de stat
Cu toate aceste argumente, voci din PSD se opun listării companiilor de stat profitabile, existând chiar și un proiect de act normativ care interzice înstrăinarea acțiunilor până la 31 decembrie 2027, chiar și dacă acest lucru se face prin listarea la bursă.
Specialiștii consultați de „Adevărul” au explicat care ar putea fi motivele din spatele acestei decizii.
„În ce privește opoziția PSD, cred că este legată de lipsa unui calendar concret și a unui program multianual de listări. Sloganul „Nu ne vindem țara” e o prostie, dovedește analfabetism economic. Procesul de listare trebuie explicat clar populației astfel încât să nu mai existe astfel de idei. Avem cazuri concrete de succes, cum sunt cele ale Romgaz și Hidroelectrica. Listarea poate aduce bani mulți și absolut necesari statului.
Oamenii nu trebuie să se teamă de efectele listării unei companii de stat la bursă. Există anumite interese legate de companiile de stat, dar avem Ministerul Economiei, avem AMEPIP, avem Consilii de Administrație. Politicienii pot fi trași la răspundere dacă greșesc”, a explicat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu.
La rândul său, consultantul de business Mona Bardos, a declarat că discuția este mai degrabă una politică și de control.
„În general, partidele care au construit de-a lungul timpului influență în jurul companiilor de stat privesc cu reținere listarea pentru că aceasta reduce libertatea de a controla discreționar managementul, angajările sau anumite decizii economice. (…) Există și argumentul că statul nu ar trebui să “vândă” companii strategice. Este un mesaj care prinde ușor la public, mai ales când vorbim despre energie sau infrastructură. Dar, în realitate, în majoritatea cazurilor nu se discută despre vânzarea completă a companiei, ci despre listarea unui procent mic pentru a atrage bani și pentru a forța mai multă transparență”, a explicat ea.
Experta a punctat că, din perspectiva antreprenorilor, problema reală nu este dacă o companie este de stat sau privată, ci dacă este eficientă, predictibilă și administrată responsabil. IMM-urile din România funcționează deja într-o economie extrem de competitivă și fiscal presată. „În momentul în care companiile de stat rămân netransparente și ineficiente, costul se întoarce indirect tot în economie și tot către mediul privat”, conchide Bardos.
Teama de pierdere a controlului asupra companiilor de stat a fost avansată și de analistul Silviu Gresoi.
„Opoziția vine, de obicei, din două zone: teama legitimă de pierdere a controlului asupra unor active strategice și teama politică de pierdere a influenței asupra companiilor de stat.
În cazul PSD, argumentul public este protejarea interesului național. Dar miza reală poate fi și controlul asupra unor companii care înseamnă funcții, bugete și decizie”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.
