Piața construcțiilor din România traversează un nou val de scumpiri, după ce prețurile unor materiale esențiale au crescut deja cu până la 30% în primele luni din 2026. Producătorii și distribuitorii avertizează că majorările nu se vor opri aici, iar până la finalul anului anumite produse ar putea ajunge să coste chiar și cu 70% mai mult decât anul trecut, pe fondul costurilor tot mai mari, al conflictelor internaționale și al noilor reguli impuse de Uniunea Europeană.
Matertialele de construcții se pot scumpi cu 70% până la finalul anului. Foto Facebook
Primele luni ale anului 2026 au adus scumpiri accelerate în sectorul construcțiilor din România, pe fondul unui context economic și geopolitic tot mai complicat. Instabilitatea economică internă, măsurile guvernamentale, efectele conflictelor internaționale și noile reguli europene privind emisiile de carbon și performanța materialelor pun presiune atât pe producători și distribuitori, cât și pe dezvoltatori și clienți finali.
Potrivit unei analize realizate de compania de distribuție de materiale de construcții Bauindustry DC, piața a înregistrat creșteri importante de prețuri încă de la începutul anului.
„De la începutul anului 2026, materialele esențiale precum polistirenul, adezivii, hidroizolațiile, fierul, BCA-ul și cărămida s-au scumpit cu procente cuprinse între 15% și 30%. Spre deosebire de alți ani, când ajustările de preț aveau loc mai rar, în această perioadă am observat și creșteri lunare, uneori chiar la aceleași produse. Mi-e teamă că, în acest ritm, la finalul anului vor fi produse pe care le vom achiziționa cu prețuri mai mari poate cu 50-70% față de aceeași perioadă a anului trecut”, a declarat Dragoș Vlagali, directorul companiei.
Potrivit datelor analizate de companie, unele dintre cele mai vizibile scumpiri s-au produs la materiale de bază folosite în aproape toate proiectele de construcții:
- hidroizolațiile au crescut de la 200–250 lei la 260–325 lei;
- adezivii pentru placări ceramice au urcat de la 25–30 lei la 29–39 lei;
- adezivii pentru polistiren au ajuns de la 22–25 lei la 29–35 lei;
- vopselele lavabile s-au scumpit de la 120–150 lei la 160–220 lei.
„Aceste creșteri rapide pun presiune pe bugete și obligă piața să se adapteze din mers sau să se oprească”, a adăugat Dragoș Vlagali.
Dezvoltatorii devin mai precauți, dar investițiile continuă
Scumpirile și incertitudinea economică schimbă deja comportamentul dezvoltatorilor imobiliari. Potrivit reprezentanților Bauindustry DC, companiile din domeniu analizează mult mai atent costurile și riscurile.
„Dezvoltatorii care au proiecte în derulare au devenit mult mai atenți la costuri și își exprimă tot mai des îngrijorarea față de scăderea interesului actual al românilor pentru achiziții imobiliare, forțați firește de contextul intern. Cu toate acestea, continuă investițiile, pentru că există o realitate de fond care îi animă să nu renunțe: dorința și nevoia românilor de a avea o proprietate proprie. Pe de altă parte, mai există și categoria dezvoltatorilor care fac stocuri, tocmai pentru a atenua impactul scumpirilor asupra investițiilor lor”, explică Vlagali.
Impozitul pe clădiri scumpește și materialele de construcții
Creșterea costurilor afectează și segmentul soluțiilor de eficiență energetică. Walton Electric România, companie specializată în sisteme moderne de încălzire și panouri fotovoltaice, spune că prețurile au crescut deja cu aproximativ 12%.
„Prețurile au crescut cu aproximativ 12%, însă noi am absorbit aproape 30% din această majorare. Vedem un interes tot mai mare pentru soluții eficiente energetic, în special pentru încălzirea electrică în pardoseală, care devine o alegere frecventă în proiectele rezidențiale noi, ca o alternativă pe termen lung”, a declarat Iulian Diaconu, director tehnic Walton Electric România.
UE schimbă regulile jocului în construcții
Pe lângă presiunile generate de costurile materiilor prime și de contextul geopolitic, industria construcțiilor se confruntă acum și cu o schimbare majoră la nivel european.
Noile politici industriale și de decarbonizare promovate de Uniunea Europeană schimbă fundamental modul în care vor fi evaluate și selectate materialele de construcții. Dacă până acum principalul criteriu era prețul, noile reguli pun accent pe performanță, trasabilitate și amprenta de carbon a produselor.
În special în proiectele publice și în cele finanțate din fonduri europene, vor conta tot mai mult amprenta de carbon a materialelor, documentația tehnică și trasabilitatea, dar și originea produsului, cu avantaje clare pentru producătorii din UE.
Măsurile vin în completarea mecanismului CBAM și vor afecta direct sectoare precum cimentul, oțelul și aluminiul.
„Piața materialelor de construcții nu se schimbă doar din cauza costurilor, ci din cauza regulilor. Uniunea Europeană mută accentul de la preț la performanță, iar asta schimbă complet modul în care sunt alese materialele”, a declarat Cosmin Raileanu, fondatorul Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro).
Potrivit acestuia, problema industriei este una structurală.
„Problema nu este doar că unele materiale vor deveni mai scumpe, ci faptul că industria funcționează încă pe un model în care costurile se mută dintr-o verigă în alta. Noile reguli vor scoate la suprafață aceste ineficiențe și vor forța piața să se adapteze”, adaugă Raileanu.
Produsele ieftine ar putea dispărea treptat de pe piață
Noile standarde europene vor pune presiune în special pe importurile ieftine care nu pot demonstra respectarea criteriilor de emisii și performanță. În cazul României, efectele sunt cu atât mai importante cu cât piața depinde încă de importuri pentru materiale precum oțelul și aluminiul.
Pe termen scurt, specialiștii avertizează că schimbările vor aduce costuri suplimentare și noi majorări de prețuri. Pe termen lung însă, piața ar putea deveni mai stabilă și mai orientată către calitate.
În perioada următoare, specialiștii estimează că produsele fără documentație clară sau fără performanță certificată vor fi eliminate treptat, în timp ce importurile fără standarde de carbon vor deveni mai scumpe. Pe de altă parte, producătorii europeni vor avea un avantaj competitiv, iar criteriile de selecție vor deveni mai tehnice și mai stricte.
„Viitorul nu mai este despre cine cumpără cel mai ieftin, ci despre cine înțelege piața și anticipează schimbările. Într-o industrie de miliarde, diferența o va face capacitatea de adaptare, nu doar prețul de achiziție”, punctează Raileanu.
