Sezonul de recoltare a fructelor din Serbia și din regiune se confruntă cu un deficit sever de forță de muncă, în ciuda unor remunerații record și a beneficiilor suplimentare oferite angajaților sezonieri.
Cele mai mari câștiguri se obțin la zmeură și afine. FOTO Pixabay
Proprietarii de livezi oferă gratuit cazare, mese și transport, însă întâmpină în continuare dificultăți majore în găsirea culegătorilor, în timp ce prețurile de achiziție ale fructelor rămân la niveluri scăzute, potrivit Blic.
Pe măsură ce sezonul de recoltare a zmeurei, afinelor și prunelor intră în etapa de vârf, tot mai mulți producători avertizează că o parte din producție riscă să rămână neculesă, în lipsa muncitorilor disponibili.
În Bosnia se poate câștiga aproximativ 66 euro pe zi
Diferențele dintre regiuni sunt evidente în cazul recoltării prunelor. În regiunea Semberija din Bosnia și Herțegovina, proprietarii de livezi oferă până la 130 de mărci convertibile pe zi (aproximativ 66 euro), echivalentul a circa 7.780 de dinari sârbești.
Programul de lucru este de opt ore, iar angajatorii asigură transportul, micul dejun, gustări, cafea, înghețată sau pepene și masa de prânz.
Cu toate acestea, fermierii spun că nici aceste condiții nu sunt suficiente pentru a atrage suficienți lucrători. Potrivit reprezentanților agricultorilor locali, un muncitor experimentat poate recolta peste o jumătate de tonă de prune într-o singură zi.
În paralel, producătorii sunt afectați de prețurile mici de achiziție, cuprinse între echivalentul a aproximativ 0,23-0,31 euro/kg, nivel considerat insuficient pentru acoperirea costurilor de producție. Seceta și temperaturile ridicate agravează situația, accelerând coacerea fructelor și favorizând căderea prematură a acestora.
În Șumadija, plățile sunt mai modeste: 3.000 de dinari pe zi (aproximativ 26 euro)
În zona Șumadija, la Čumić, lângă Kragujevac, remunerația pentru culesul prunelor este de circa 3.000 de dinari pe zi (aproximativ 26 euro), ceea ce înseamnă aproximativ 70.000 de dinari pe lună (circa 600 euro), la care se adaugă cazarea și hrana.
Producătorii locali spun că recolta este cu aproape o treime mai mică decât anul trecut, din cauza înghețului târziu și a condițiilor meteorologice nefavorabile. În aceste condiții, multe gospodării apelează la rude, prieteni și vecini pentru a acoperi necesarul de forță de muncă.
Cele mai mari câștiguri se obțin la zmeură și afine.
Cea mai mare concurență pentru muncitori se înregistrează în plantațiile de fructe de pădure.
În principalele centre de producție a zmeurei, precum Arilje, Ivanjica și Guča, remunerațiile variază între 4.500 și 7.000 de dinari pe zi (aproximativ 38-60 euro), în timp ce unii culegători solicită chiar 8.000 de dinari pe zi (circa 68 euro).
Cu trei mese pe zi și cazare asigurată, un muncitor harnic poate câștiga într-o lună de campanie până la 180.000 de dinari (aproximativ 1.535 euro).
Situația este similară în plantațiile de afine din regiunea Srem. Aici, remunerațiile zilnice ajung la 3.500-6.000 de dinari (aproximativ 30-51 euro).
Muncă grea, tot mai puțini doritori
Fermierii susțin că principala problemă nu este nivelul salariilor, ci condițiile dificile de muncă. Programul de lucru poate dura între 10 și 12 ore, iar culegătorii petrec mare parte din timp aplecați la doar 20-60 de centimetri de sol.
Efortul fizic intens pe care îl presupune o astfel de activitate, durerile de spate și temperaturile ridicate îi determină pe mulți lucrători să evite munca în agricultură, preferând locuri de muncă sezoniere în turism, comerț sau alte domenii.
Plata la kilogram înlocuiește salariul fix
Pe fondul productivității inegale a muncitorilor, tot mai mulți cultivatori renunță la plata zilnică fixă și trec la remunerarea în funcție de cantitatea recoltată.
În unele exploatații din vestul Serbiei, plata ajunge la 100-120 dinari pentru fiecare kilogram de zmeură cules (aproximativ 0,85-1,02 euro/kg).
Pentru a obține venituri consistente, un culegător trebuie să recolteze zilnic cel puțin 70-80 de kilograme de fructe, o performanță care necesită experiență și rezistență fizică.
Muncitorii străini acoperă tot mai multe locuri vacante
În lipsa forței de muncă locale disponibile, producătorii agricoli apelează din ce în ce mai des la forță de muncă din străinătate. Pe plantațiile din Serbia lucrează tot mai frecvent muncitori veniți din Nepal, India, Turcia și Bangladesh.
Autoritățile sârbe au încercat să reglementeze acest sector prin introducerea, încă din 2019, a unui sistem electronic de înregistrare a muncitorilor sezonieri. Angajatorii sunt obligați să își declare lucrătorii, care beneficiază astfel de asigurare în caz de accident și de contribuții la sistemul de pensii pentru fiecare zi lucrată.
Agricultorii avertizează că lipsa forței de muncă și costurile tot mai mari de producție pun o presiune semnificativă asupra viitorului pomiculturii din Serbia.
