Telescopul spațial James Webb a surprins un obiect cosmic neobișnuit, care ar putea indica o etapă necunoscută până acum în formarea găurilor negre supermasive. Obiectul, denumit MoM-BH-1, se află în constelația Cetus, la miliarde de ani-lumină de Pământ, și provine dintr-o perioadă în care Universul avea doar aproximativ 660 de milioane de ani, potrivit publicației The Guardian.
Descoperirea a pornit de la o pată roșiatică extrem de strălucitoare, observată în imaginile arhivate ale telescopului James Webb. Cercetătorii cred că ar putea fi vorba despre o gaură neagră înconjurată de o cantitate uriașă de gaz dens, o structură care ar face ca obiectul să emită lumină într-un mod asemănător unei stele.
Un obiect cosmic care nu se încadrează în categoriile cunoscute
Echipa internațională de astronomi a fost atrasă în special de culoarea și spectrul neobișnuit ale obiectului. Lumina emisă de MoM-BH-1 este aproape complet roșie și dispare brusc sub o anumită lungime de undă, o combinație pe care oamenii de știință spun că nu au mai întâlnit-o la alte clase de obiecte cosmice cunoscute.
„Am descoperit un nou tip de obiect astrofizic, o stea cu gaură neagră”, a declarat Rohan Naidu, cercetător la Kavli Institute for Astrophysics and Space Research din cadrul Massachusetts Institute of Technology.
Potrivit acestuia, MoM-BH-1 pare să combine două caracteristici considerate, până acum, dificil de asociat: energia specifică găurilor negre și semnăturile observate în mod obișnuit la stele. Estimările indică un obiect de dimensiunea întregului Sistem Solar, dar cu o energie eliberată de circa 100 de miliarde de ori mai mare decât cea produsă de orice stea cunoscută.
Această valoare i-a determinat pe cercetători să caute o explicație diferită de fuziunea nucleară, procesul care alimentează stelele obișnuite. Simulările realizate de echipă sugerează că obiectul nu este o stea uriașă clasică, ci mai degrabă o gaură neagră aflată în interiorul unor straturi foarte dense de gaz. Acest gaz ar produce aspectul luminos, asemănător unei stele, în timp ce sursa reală a energiei ar fi acumularea materiei în jurul găurii negre.
Posibil indiciu pentru misterul găurilor negre supermasive
Astronomii au ajuns la MoM-BH-1 în timp ce foloseau telescopul James Webb pentru a studia cele mai îndepărtate galaxii cunoscute. După identificarea galaxiei MoM-z14, formată la aproximativ 280 de milioane de ani după Big Bang, cercetătorii și-au extins căutările către alte obiecte neobișnuite din Universul timpuriu. Așa au găsit MoM-BH-1, descris drept cel mai roșu obiect din arhiva de imagini a telescopului.
Descoperirea ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea așa-numitelor „Little Red Dots”, obiecte compacte și foarte roșii observate în număr mare de James Webb în Universul timpuriu. Dacă interpretarea privind MoM-BH-1 se confirmă, multe dintre aceste puncte roșii ar putea avea o natură similară.
Ipoteza ar putea contribui la rezolvarea uneia dintre marile întrebări ale astronomiei moderne: cum au apărut atât de rapid găurile negre supermasive, cu mase de milioane sau miliarde de ori mai mari decât cea a Soarelui, într-un Univers încă foarte tânăr. Astfel de obiecte se află astăzi în centrul majorității galaxiilor, inclusiv în centrul Căii Lactee, și pot influența evoluția galaxiilor care le găzduiesc.
Rohan Naidu consideră că aceste „stele cu găuri negre” ar putea reprezenta o fază timpurie din formarea găurilor negre supermasive. În acest scenariu, o gaură neagră aflată într-un nor dens de gaz ar putea crește rapid, devenind ulterior nucleul unei găuri negre supermasive.
Interpretarea rămâne, deocamdată, o ipoteză susținută de observații și simulări, nu o concluzie definitivă. Cercetătorii cred însă că astfel de obiecte ar fi putut avea un rol important și în evoluția galaxiilor, influențând momentul în care se formează stelele și ritmul în care această formare încetinește sau se oprește.
Studiul care descrie observațiile și interpretarea obiectului MoM-BH-1 a fost publicat în revista Nature.
Sursa: Mediafax
